RPG Anime Romania

O lume fantastica unde personajele prind viata.

Alăturați-vă forumului, este rapid și ușor

RPG Anime Romania

O lume fantastica unde personajele prind viata.

RPG Anime Romania

Doriți să reacționați la acest mesaj? Creați un cont în câteva clickuri sau conectați-vă pentru a continua.

Ultimele subiecte

» Re-Do's
[Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ EmptyJoi 27 Apr - 16:25:26 Scris de Corelia

» Back from the death
[Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ EmptyJoi 27 Apr - 16:21:43 Scris de Corelia

» Dream Land
[Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ EmptyJoi 27 Apr - 16:07:04 Scris de Corelia

» [HP] Checkered
[Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ EmptyJoi 27 Apr - 15:26:41 Scris de Corelia

» [HP] Crimson Red
[Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ EmptyJoi 27 Apr - 15:26:00 Scris de Corelia

» [HP] Marigold
[Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ EmptyJoi 27 Apr - 15:24:03 Scris de Corelia

» Work in Progress
[Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ EmptyJoi 27 Apr - 14:10:25 Scris de Corelia

» Ce melodie ascult
[Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ EmptyVin 21 Apr - 15:28:14 Scris de Weed Maker

» [FC] Anime și manga
[Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ EmptyJoi 12 Ian - 15:57:31 Scris de Xiphion.

Afilieri

Recent Members

See more

    [Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ

    Darkling
    Sex : feminin
    Zodiac : Leu
    Zodiac chinezesc : Pisica
    Mesaje : 8
    Data de inscriere : 05/08/2017
    Varsta : 24
    Localizare : Ninth Circle of Hell
    Jocuri/Distractii Jocuri/Distractii : RPG
    Darkling
    Membru

    Bs ʜ ʀʟ ʙɢɴ ɴ ɴs ɪʜ ʜ ғ s

    ╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸
    [Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ Tumblr_oo55vmGX691shjrc7o2_250[Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ Tumblr_oo55vmGX691shjrc7o3_250[Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ Tumblr_oo55vmGX691shjrc7o1_250
    ╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸

    Doar eu și Ima postăm aici.
    Please do not interfere.Tnx.

    ──────────────────────────────────────────────────────────────
    [Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ Tumblr_oo55vmGX691shjrc7o6_r3_250[Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ Tumblr_oo55vmGX691shjrc7o5_r2_250[Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ Tumblr_oo55vmGX691shjrc7o4_r2_250

    ┌─                           ━❤━                        ─┐
         Adam   & Everette
    └─                                                               ─┘
    ᴴᵘᵐᵃⁿ ᵇᵉᶦⁿᵍˢ ᵃʳᵉ ᶠᵘⁿⁿʸ. ᵀʰᵉʸ ˡᵒⁿᵍ ᵗᵒ ᵇᵉ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵖᵉʳˢᵒⁿ ᵗʰᵉʸ ˡᵒᵛᵉ ᵇᵘᵗ ʳᵉᶠᵘˢᵉ ᵗᵒ ᵃᵈᵐᶦᵗ ᵒᵖᵉⁿˡʸ. ˢᵒᵐᵉ ᵃʳᵉ ᵃᶠʳᵃᶦᵈ ᵗᵒ ˢʰᵒʷ ᵉᵛᵉⁿ ᵗʰᵉ ˢˡᶦᵍʰᵗᵉˢᵗ ˢᶦᵍⁿ ᵒᶠ ᵃᶠᶠᵉᶜᵗᶦᵒⁿ ᵇᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵒᶠ ᶠᵉᵃʳ. ᶠᵉᵃʳ ᵗʰᵃᵗ ᵗʰᵉᶦʳ ᶠᵉᵉˡᶦⁿᵍˢ ᵐᵃʸ ⁿᵒᵗ ᵇᵉ ʳᵉᶜᵒᵍⁿᶦᶻᵉᵈ, ᵒʳ ᵉᵛᵉⁿ ʷᵒʳˢᵗ, ʳᵉᵗᵘʳⁿᵉᵈ. ᴮᵘᵗ ᵒⁿᵉ ᵗʰᶦⁿᵍ ᵃᵇᵒᵘᵗ ʰᵘᵐᵃⁿ ᵇᵉᶦⁿᵍˢ ᵖᵘᶻᶻˡᵉˢ ᵐᵉ ᵗʰᵉ ᵐᵒˢᵗ ᶦˢ ᵗʰᵉᶦʳ ᶜᵒⁿˢᶜᶦᵒᵘˢ ᵉᶠᶠᵒʳᵗ ᵗᵒ ᵇᵉ ᶜᵒⁿⁿᵉᶜᵗᵉᵈ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵒᵇʲᵉᶜᵗ ᵒᶠ ᵗʰᵉᶦʳ ᵃᶠᶠᵉᶜᵗᶦᵒⁿ ᵉᵛᵉⁿ ᶦᶠ ᶦᵗ ᵏᶦˡˡˢ ᵗʰᵉᵐ ˢˡᵒʷˡʸ ʷᶦᵗʰᶦⁿ.

    He loves you. It’s not enough; this love was damned from the start.
    We were born with misfortune in our blood and calamity in our bones.
    Our fates are one; you fall, I jump. After all, darling, the gods love a tragedy.


    ᴹᵒⁿˢᵗᵉʳˢ ᵃʳᵉ ᵐᵃᵈᵉ ᵇʸ ᵗʰᵉ ʰᵘᵐᵃⁿˢ ʷʰᵒ ᵇᵃᶜᵏ ᵗʰᵉᵐ ᶦⁿᵗᵒ ᶜᵒʳⁿᵉʳˢ, ᵃⁿᵈ ᵐᵃᵏᵉ ᵗʰᵉᵐ ˡᵉᵃʳⁿ ᵗʰᵃᵗ ᵖˡᵉᵃᵈᶦⁿᵍ ᶦˢ ᶠᵘᵗᶦˡᵉ ᵃⁿᵈ ʸᵒᵘ ᵐᵘˢᵗ ᶠᶦᵍʰᵗ, ᵇᶦᵗᵉ, ᵃⁿᵈ ᵃᶜᵗ ᶦⁿ ᵐᵃˡᶦᶜᵉ ᵗᵒ ˢᵘʳᵛᶦᵛᵉ.

    [Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ Tumblr_oo55vmGX691shjrc7o9_r1_250[Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ Tumblr_oo55vmGX691shjrc7o8_r1_250[Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ Tumblr_oo55vmGX691shjrc7o7_r1_250
    ──────────────────────────────────────────────────────────────

    Wʜᴇɴ ʏᴏᴜ sᴘᴇɴᴅ sᴏ ʟᴏɴɢ ᴛʀᴀᴘᴘᴇᴅ ɪɴ ᴅᴀʀᴋɴᴇss, ʏᴏᴜ ғɪɴᴅ ᴛʜᴀᴛ ᴛʜᴇ ᴅᴀʀᴋɴᴇss ʙᴇɢɪɴs ᴛᴏ sᴛᴀʀᴇ ʙᴀᴄᴋ.

    [Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ Large

    ╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸
    Power   is   a   dangerous   game  // Kneel   or   bleed
    ╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸

    [Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ Large

    "We could be dead. "
    "That‘s a risk everyone takes by living . "


    ───────────────────────PLOT───────────────────────

    Acțiunea se învârte în jurul Pământului mai ceva decât orice satelit. Problema e războiul şi drama prin care trec oamenii.
    Are loc astfel cel de-al Treilea Război Mondial ce se petrece între cinci națiuni diferite.
    De ce cinci şi nu mai multe? Unde s-au evaporat toate? Pur şi simplu au fost complet înghiţite de cele cinci care au un singur lucru în comun. Vor puterea supremă. Iar lucrul acesta nu poate duce decât, într-un final, la un singur câştigător. Aceste națiuni/alianțe sunt: UE,SUA,Rusia ,China și Marea Britanie.

    Aceste cinci ţări sunt antrenate într-o luptă pentru putere între ele. Acest război este similar cu cele petrecute în trecut doar cu mult mai crud şi mai necruţător decât Primul şi Al Doilea la un loc. Tangenţa cu sec. 20 este mare, într-un mod înfiorător. Diferă numai anii, metodele de luptă şi muniţia. Ce s-ar mai putea petrece când tehnologia îţi poate oferi atâtea sub nas? Doar acest război poate distruge tot ce au agonisit până atunci...


    ──────────────────────────────────────────────────

    [Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ Large

    ●  Anul 2050  ●   WORLD WAR III ●  ᵀʰᵉʳᵉ ᵃʳᵉ ⁿᵒ ᵍᵒᵒᵈ ᵐᵉⁿ ᶦⁿ ᵗʰᶦˢ ʷᵃʳ.

    [Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ Large

    I have a thousand different ways of telling you how I feel and I always choose the worst one.
    That’s how I am, a manipulating coward. And what happens is that I am haunted by every type of ghost and the gap in my soul cannot get any wider now. Please make up your mind if you’re leaving
    I had a thousand headaches, a thousand sad moments and a feeling of guilt equivalent to a million, to a million years of your love. So far away that you have forgotten me, I know I asked for it. Time passed by and left us behind. One, two, three, a thousand demons I have counted.


    [Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ Tumblr_ookd2ier0R1shjrc7o2_250[Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ Tumblr_ookd2ier0R1shjrc7o3_250[Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ Tumblr_ookd2ier0R1shjrc7o1_250

    I sᴀʏ “ʟᴏᴠᴇ ᴍᴇ” ᴀɴᴅ ʏᴏᴜ sᴀʏ “ʏᴏᴜ’ʀᴇ ᴋɪʟʟɪɴɢ ᴍᴇ”;
    I sᴀʏ “I’ᴅ ᴅɪᴇ ғᴏʀ ʏᴏᴜ” ᴀɴᴅ ʏᴏᴜ sᴀʏ “ʏᴏᴜ’ᴅ ᴋɪʟʟ ғᴏʀ ᴍᴇ.
    Tʜᴀᴛ’s ɴᴏᴛ ᴛʜᴇ sᴀᴍᴇ ᴛʜɪɴɢ.


    ───────────────────────PERSONAJE───────────────────────

    Cele două personaje fac parte din ţări diferite . Două personaje total opuse care vor puterea, două personaje ce au comis infracţiuni întruna numai pentru a câştiga. Treptat se poate ajunge la un tip de iubire toxică ce se lasă cu înfrângerea unuia dintre ei. Căci frângerea inimii nu se poate spune, nu se poate şti dacă au aşa ceva. Totuşi, ar putea salva, printr-un miracol, întreaga lume? Sau să creeze un nou început pentru fiecare? Să se repare pagubele imense din acest joc de şah?

    ────────────────────────────────────────────────────────

    Iᴛ’s ᴀ ғɪᴛᴛɪɴɢ ᴘᴜɴɪsʜᴍᴇɴᴛ ғᴏʀ ᴀ ᴍᴏɴsᴛᴇʀ.
    Tᴏ ᴡᴀɴᴛ sᴏᴍᴇᴛʜɪɴɢ sᴏ ᴍᴜᴄʜ - ᴛᴏ ʜᴏʟᴅ ɪᴛ ɪɴ ʏᴏᴜʀ ᴀʀᴍs - ᴀɴᴅ ᴋɴᴏᴡ ʙᴇʏᴏɴᴅ ᴀ ᴅᴏᴜʙᴛ ʏᴏᴜ ᴡɪʟʟ ɴᴇᴠᴇʀ ᴅᴇsᴇʀᴠᴇ ɪᴛ.


    [Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ Tumblr_ookd2ier0R1shjrc7o5_r1_250[Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ Tumblr_ookd2ier0R1shjrc7o6_r1_250[Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ Tumblr_ookd2ier0R1shjrc7o4_r1_250

    ᴰᵒ ʸᵒᵘ ᵏⁿᵒʷ ʰᵒʷ ᵐᵃⁿʸ ʷᵃʸˢ ˡᵒᵛᵉ ᶜᵃⁿ ʰᶦᵗ ʸᵒᵘ?
    ˢᵒ ᶦᵗ ᵐᵃᵏᵉˢ ʸᵒᵘ ʰᵃᵖᵖʸ, ᵒʳ ᵐᶦˢᵉʳᵃᵇˡᵉ? ᴵᵗ ᵐᵃᵏᵉˢ ʸᵒᵘ ˢᶦᶜᵏ ᶦⁿ ᵗʰᵉ ᵇᵉˡˡʸ ᵒʳ ʰᵘʳᵗ ᶦⁿ ᵗʰᵉ ʰᵉᵃʳᵗ.
    ᴵᵗ ᵐᵃᵏᵉˢ ᵉᵛᵉʳʸᵗʰᶦⁿᵍ ᵇʳᶦᵍʰᵗᵉʳ ᵃⁿᵈ ˢʰᵃʳᵖᵉʳ, ᵒʳ ᶦᵗ ᵇˡᵘʳˢ ᵃˡˡ ᵗʰᵉ ᵉᵈᵍᵉˢ. ᴵᵗ ᵐᵃᵏᵉˢ ʸᵒᵘ ᶠᵉᵉˡ ˡᶦᵏᵉ ᵃ ᵏᶦⁿᵍ ᵒʳ ᵃ ᶠᵒᵒˡ.
    ᴱᵛᵉʳʸ ʷᵃʸ ˡᵒᵛᵉ ᶜᵃⁿ ʰᶦᵗ ʸᵒᵘ, ᶦᵗ’ˢ ʰᶦᵗ ᵐᵉ ʷʰᵉⁿ ᶦᵗ ᶜᵒᵐᵉˢ ᵗᵒ ʸᵒᵘ.

    ─────────────────────────────────────────────────────────────────────
    / / ATENȚIE! ∖∖
    Aᴄᴇsᴛ RPG ᴄᴏɴțɪɴᴇ sᴄᴇɴᴇ ᴅᴇ ᴠɪᴏʟᴇɴță ғɪᴢɪᴄă,ʟɪᴍʙᴀᴊ ʟɪᴄᴇɴțɪᴏs,ᴠɪᴏʟ,ᴀʙᴜᴢ,ʀăᴢʙᴏɪ șɪ  ᴀʟᴛᴇ sᴜʙɪᴇᴄᴛᴇ sᴇɴsɪʙɪʟᴇ. Să ɴᴜ sᴘᴜɴᴇțɪ ᴄă ɴᴜ ᴀțɪ ғᴏsᴛ ᴀᴠᴇʀᴛɪᴢᴀțɪ.
    ─────────────────────────────────────────────────────────────────────

    [Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ Tumblr_ookd2ier0R1shjrc7o7_r1_540

    Sᴛᴀʀᴛ RPG!
    avatar
    Sex : feminin
    Zodiac : Scorpion
    Zodiac chinezesc : Bivol
    Mesaje : 8
    Data de inscriere : 27/06/2017
    Varsta : 26
    Localizare : highway to hell
    Imakitten
    Membru
    ᴵ ʷᶤˡˡ ᶰᵒᵗ ᵗᵃᵏᵉ ᵗʰᶤˢ ᵃᶰʸᵐᵒʳᵉ | ᵀʰᵉˢᵉ ʷᵒʳᵈˢ ʷᶤˡˡ ᶰᵉᵛᵉʳ ᵇᵉ ᶤᵍᶰᵒʳᵉᵈ | ᵞᵒᵘ ʷᵃᶰᵗ ᵃ ᵇᵃᵗᵗˡᵉ | ᴴᵉʳᵉ'ˢ ᵃ ʷᵃʳ
    [Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ PvfGGLm [Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ AMzzSR0 [Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ S2E11Kw
    ADAM FEDOROV
    ________________|your lies are bullets|_______________________|your mouth's a gun|_________________
                                  I raise my flags, don my clothes   ▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪    We are the heroes of our time
                   It's a revolution, I suppose   ▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪   But we're dancing with the demons in our minds
    [Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ NEwZBgk[Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ 1U4Q54r[Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ WvZumsO
    Iată un nou război. Un război ce va pune capăt zilelor a o grămadă de oameni încât ai spune că mor nevinovați. Și tind să neg toate acestea pentru că oamenii sunt cei mai vinovați în această ecuație. Pentru mine, acum capătă chiar și grad de comparație acest cuvânt. "Vinovat". Și totuși, nu mă simt astfel. Sunt un simplu general al armatei ruse. Eu nu fac greșeli. Nu îmi permit să greșesc ceva sau să mă simt vinovat.
    Adoram atât de mult faptul de a mă răzbuna pe dușmanii  mei. Erau pur si simplu o divinitate drăcească. Să-mi ling degetele de sângele rece al acestora nu reprezenta decât un deliciu sublim, în lupta pentru dominație. Mai mult, pe drumul spre glorie pășeam numai eu și nimeni altcineva. Aveam de gând să câștig.
    Revenind, acest război nu este exact ca și cele dintre două sau trei popoare. S-ar putea zice că se va ajunge mult prea departe și, din nou, nu va fi vina mea. Vina oamenilor, cum am mai spus. Probabil și a celor ce au început războiul, eu nu mă includ niciunde. 
    Desigur, pare atât de înfiorător faptul că ne-am chinuit să capturăm cât mai mulți oameni importanți, iar astfel am putea ajunge la pradă principală. Să nu cumva să se înțeleagă greșit, eu, personal mă ocup de însuși pedepsirea acestora cum se cuvine. Pentru că e vina lor, nu a mea. În esență, nimic din ceea ce se întâmplă aici nu e corect.
    Viața nu e corectă. 

    Fiind în stare de război și în apropiere de front - mai mult din punct de vedere mintal, eu doar căutam o logică și un plan -, mă pregăteam de luptă. Muniție. Puști. Grenade. Foc. Oh, da, chiar foarte mult foc. Nțț nțț, aș zice că nu e bine să se lase cu vărsare de sânge... Dar atunci nu aș fi eu.
    Îmi plimbam creionul dintr-o mână în cealaltă, ba așezându-l între buze, ba după ureche. Ceea ce voiam să fac nu era decât un simplu plan ingenios cu care să pot distribui armata. Se întâmpla să fie necesare o serie de factori și niște calcule tot se iveau. Tehnologia avansase destul de mult dar nu îndeajuns încât să facă toată treaba și pentru mine. De altfel, aș fi acceptat să stau la un birou și să mă holbez la întreaga lume ce îmi arde sub ochi, însă nu primeam bani. Nu libertate. Nu câștig. Eu voiam un câștig. În lupta asta, un singur element putea să învingă. Speram să fim acel element.
    Am auzit o bătaie scurtă în ușă, de doar două ori și a treia cu întârziere, care mă ajuta sa îmi dau seama de persoana din spatele ei. Din păcate sau dintr-o nemărginită fericire, numai anumite persoane mai ajungeau și la ușa mea. Era ca un fel de trecere pe poarta Iadului acea ușă, ce secrete am ascuns o viață nu sunt aflate decât de cei ce merită. Și încă nu au fost toți pe aici.
    Ușă deschisă, soldat în prag. Printr-un salut cu mâna adusă în dreptul tâmplei, subofițerul se fâstâci și nu mai facu vreun pas. De parcă solemnul salut adresat mie îl împietrise cu totul. Într-un final, își coborî mâna și deschise direct discuția.
    - General Fedorov, avem captură nouă. Vă aduc la cunoștință faptul că este în celulă. 
    M-am ridicat de pe scaun și am lăsat creionul pe birou, adoptând o poziție impunătoare. Am evitat să mă uit direct la plăcuța cu numele său, ci m-am uitat de rangul său. Un galon de 20 mm. Sergent. Deci, cine dracu l-a mai pus și pe ăsta în funcție? Nu e în stare de nimic. Mi-am aruncat fugitiv și la numele acestuia. Mihailovici.
    - Sergent Mihailovici, accept numai "Domnule" urmat de restul. Nu ți-a permis nimeni să prescurtezi. Condu-mă acolo.
    Știam destul de bine unde se află fiecare lucru un parte și nu aveam nevoie de însoțitor. Aveam nevoie de un asistent care să îmi pună la dispoziție tot ceea ce voiam. Am pășit în afara încăperii în care mă aflam, coborând niște scări pentru a ajunge la subsol. Prin semiobscuritatea datorată inexistenței vreunui geam, ci numai a unor becuri, nu puteam observa mare lucru. Asta până când am aprins toate becurile din întreaga sală.
    Într-adevăr, deși nu mai era niciunde acel întuneric, însăși acțiunile ce se petreceau aici denotă obscuritate. O obscuritate bolnavă, lipsită de înțeles din partea celor ce nu gândesc. Adică nimeni. Eu doar aveam nevoie de a-mi satisface poftele sadice.
    Nu puteam să fiu ezitant în vreun fel în legătură cu toate acestea. De asemenea, ceea ce se petrecea aici nu era tocmai creștinesc, ci era Iadul în sine. Cei ce au ajuns aici au și sfârșit, de cele mai multe ori. Iar Iadul acesta nu a fost creat de mine. Deci nu e vina mea. Nu. Este vina celor ce au întemeiat acest colțișor.
    Am fost hotărât, cândva, ca după ce ajung în această funcție să pun capăt acestui lanț de distrugere în masă. Dar nu, tot ceea ce se petrecea aici mă atrăgea chiar și pe mine. Nu am fost dintotdeauna așa, sadismul cu care tratez eu lucrurile nu se datora decât tatălui meu. A fost o altă persoană bolnavă, fiind inclus în jocurile politice mai ceva decât politicienii. Eu, în schimb, aveam nevoie de cineva din politică pentru aceste jocuri. Cine poate spune că un general nu poate face politică? Să i se fi zis așa ceva tatălui meu și se întorcea cu fundu-n sus toată omenirea. Nu de parcă nu ar fi în starea aceasta deja dar presimt că tata doar privește melancolic în jos și se uită cum distrug lumea. Scopul meu, în schimb, nu era neapărat distrugerea, ci mai degrabă dobândirea câștigului. Aici, este vorba numai de câștig și pierderi. Doar că eu nu pierd niciodată.
    Tocmai dimpotrivă, fiind aici un Iad de pe Pământ, eu mă simțeam liniștit. Poate cu atât mai mult, un fel de Rai pentru mine, să văd suferința în ochii fiecărei persoane mă amuza copios. Prea sadic? Nu m-am gândit niciodată din punctul acesta de vedere. Poate chiar ar fi trebuit să mă schimb...
    Aș fi pufnit în râs numai la aceste gânduri. Cel mai probabil, un râs malefic și nociv. Atât de nociv pentru cei ce se aflau în spatele acestor colivii, un râs prevestitor pentru chinul ce urma. Dar nu am făcut-o și mi-am mușcat simplu buza, că mai apoi să-mi etalez rânjetul diabolic. Diabolic și drăcesc. Acesta se datora numai vederii unui cap brunet, care-mi dădea impresia că ar fi femeie.
    Continuam să îmi târăsc picioarele cât mai aproape de persoana in cauză, ce stătea, ca și mulți alții, în spatele unor gratii. Gratii de maximă securitate, de altfel, tot ce era aici nu putea fi spart prea ușor. Pe scurt, era cam imposibil. Pe măsură ce mă apropiam aveam impresia că e o femeie slăbuță, lipsită de forme. Însă pe această "femeie" o trădau trăsăturile pur bărbătești, ce se îmbinau cu părul lung, cu fața atât de feminină încât n-aș mai fi zis că e bărbat. Și totuși, mi se spusese că noua captură e un bărbat. Într-adevăr, poate că așa și era, oricum aveam să aflu cât de curând.
    - Aduceți-l aici! Să fie strâns legat, atât de mâini cât și de picioare.
    Într-un mod ciudat, aveam impresia că unii au strâmbat din nas atunci când am folosit pronumele la masculin. Mă puteam referi la el ca la un deținut, deci era logic să folosesc pronumele corespunzător. Oare cât de idioți ar fi putut să fie și să nu observe niște detalii mult prea importante? În primul rând, știam că are legătură cu politica. Dacă era femeie, s-ar fi machiat în cel mai strident mod. Și chiar dacă era, următorul detaliu ar fi fost ceva pe care nu ar fi putut să îl observe, totuși. Poate că era femeie, poate că era bărbat, tot distractiv urma să fie.
    Odată ce l-au adus în fața mea, le-am făcut semn să îi dea drumul. Lemn. Acesta căzuse jos din cauza faptului că era legat. Era făcut cu intenție acest lucru. M-am uitat superior la acesta și mi-am trecut mâna prin părul său, ca mai apoi să trag de acesta fără milă. Astfel îl îndemnam să mă privească în ochi fără să mă chinui.
    - Vai, vai, ce frumusețe avem aici... Ești femeie, nu? Sau ești bărbat? Nu ai cum să fii bărbat, bărbații sunt războinici, cu forță. Ție unde ți-e forța? Nu m-am putut abține și am pufnit într-un râs malefic, că mai apoi să se transforme în ceva final. Câteva momente de liniște morbidă, sumbră, doar după râsul meu. Prea frumoase momente... 
    Și totuși, am încheiat acele momente prin faptul că m-am lăsat la nivelul său și mi-am izbit buzele de ale sale. Nu obișnuiam să sărut, acesta era doar un impuls de moment. Nu prea regretăm cum îmi plăceau buzele dulci ale acestuia.
    Primul pas către răzbunare - încheiat. O simplă umilință cu simple cuvinte. Și totuși era doar începutul. Distrugerea din toate punctele de vedere îmi stătea în caracter. Mai ales din punct de vedere fizic, dar nu pot să garantez că nu au rămas și cu schele din această cauză. De ce nu ar trebui să sufere nimeni când satisfacția de a îi vedea suferind e atât de mare? Toată lumea dorește răul celorlalți. Întreabă pe oricine și îți va spune că nu îi pasă sau, mai mult, că îi pasă. Cum poți scuipa astfel de minciuni grave? Mai bine nu mai spui nimic... Mai bine nu exiști decât să minți în așa hal.
    Și ce s-ar întâmpla dacă, să zicem, s-ar arunca cineva de pe clădire în fața ta? Ți-ar păsa, nu? Greșit! Alte știri ale orei 17, alt caz nefericit de sinucidere. Însă mai mult caz se face pentru lumea mondenă și staruri. Pentru că nimănui nu-i pasă de o altă viață. Suntem afectați dar nu suntem, știi? De aceea, eu îmi dau arama pe față și spun că îmi place să văd oameni suferind. Și să o produc, să produc suferința... Nu mă contrazice pentru că este adevărat.
    Nu am ezitat să îi prind cămașa între degete și să o fac de-ndată să dispară de pe corpul lui. Și astfel am primit încă o confirmare că s-ar putea să nu fie femeie, dar nu prea îmi pasa. Plăcerile vieții puteau fi stârnite din partea ambelor sexe. Intenționat, lăsasem cravata la locul său numai pentru a-l trage că pe un câine credincios ce îmi e. Dacă nu, îl domesticeam treptat. Oricum, există mici șanse să am nevoie de niște informații valoroase care ar putea veni din partea lui.
    - Ridicați-l în picioare! Știți unde ar trebui să îl duceți. 
    Desigur că știau. Doar nu într-un pat, nu îmi permiteam un astfel de lux pentru câinii mei. Era ceva cu mult mai înfiorător și mai drăcesc, motivul pentru care această clădire este Iadul în sine. Tot ce se întâmpla în clădirea aceasta era tot ceea ce o imaginație bogată putea concepe. Din păcate, nu mulți ar putea gândi tot ceea ce se afla in spatele întregii armate. Era pusă în cârca tuturor celor din armată. Dacă generalul avea un întreg sistem, pica pe tot poporul. Problema redată de concepția toxică pentru omenire a nimănui decât a oamenilor. S-au autodistrus de-a lungul vremii și totul duce tot la autodistrugere. Iarăși, nu era vina mea. Vinovații au fost și sunt oamenii. Iar eu nu puteam decât să profit de acest demers al lucrurilor.
    Darkling
    Sex : feminin
    Zodiac : Leu
    Zodiac chinezesc : Pisica
    Mesaje : 8
    Data de inscriere : 05/08/2017
    Varsta : 24
    Localizare : Ninth Circle of Hell
    Jocuri/Distractii Jocuri/Distractii : RPG
    Darkling
    Membru
    ᴵ ᵃᵐ ᵗᵒʳⁿ ᶦⁿ ᵗʷᵒ. ᵇᵘᵗ ᴵ ʷᶦˡˡ ᶜᵒⁿᑫᵘᵉʳ ᵐʸˢᵉˡᶠ.  
    The truth is what I make it. I could set this world on fire and call it rain.

    ᴛʜᴇ ᴀʙsᴇɴᴄᴇ ᴏғ ᴘᴀɪɴ ʟᴇᴅ ᴛᴏ ᴀɴ ᴀʙsᴇɴᴄᴇ ᴏғ ғᴇᴀʀ, ᴀɴᴅ ᴛʜᴇ ᴀʙsᴇɴᴄᴇ ᴏғ ғᴇᴀʀ ʟᴇᴅ ᴛᴏ ᴀ ᴅɪsʀᴇɢᴀʀᴅ ғᴏʀ ᴄᴏɴsᴇǫᴜᴇɴᴄᴇ.
    ╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸
    [Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ Tumblr_ookkgenRtj1shjrc7o4_250[Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ Tumblr_ookkgenRtj1shjrc7o6_r2_250

    EVERETTE L. LIOLANCE
    Yᴏᴜ’ʟʟ ᴀᴄʜᴇ. Aɴᴅ ʏᴏᴜ’ʀᴇ ɢᴏɪɴɢ ᴛᴏ ʟᴏᴠᴇ ɪᴛ. I ᴡɪʟʟ ᴄʀᴜsʜ ʏᴏᴜ.
    Aɴᴅ ʏᴏᴜ’ʀᴇ sᴛɪʟʟ ɢᴏɪɴɢ ᴛᴏ ʟᴏᴠᴇ ᴀʟʟ ᴏғ ɪᴛ. Dᴏᴇsɴ’ᴛ ɪᴛ sᴏᴜɴᴅ ʟᴏᴠᴇʟʏ ʙᴇʏᴏɴᴅ ʙᴇʟɪᴇғ?

    I ᴡᴀɴᴛ ʜɪᴍ ᴛᴏ sᴜғғᴇʀ ᴀs I ʜᴀᴠᴇ sᴜғғᴇʀᴇᴅ. I ᴛʜɪɴᴋ I ᴄᴏᴜʟᴅ ғɪᴛ ᴛʜᴇ sᴋʏ ɪɴsɪᴅᴇ ᴛʜᴇ ʜᴏʟᴇ ʜᴇ ᴍᴀᴅᴇ ɪɴ ᴍᴇ.

    [Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ Tumblr_ookkgenRtj1shjrc7o2_250[Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ Tumblr_ookkgenRtj1shjrc7o3_250[Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ Tumblr_ookkgenRtj1shjrc7o1_250
    ╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸

    Mila,în definitiv,este o greșeală.
    Ei bine,bună acolo!Bun venit în viitor unde lucrurile merg mai prost decât mergeau în trecut .Uite ceva ce nu este nou:societate este alcătuită din cei puternici și cei slabi.Clase sociale. Întotdeauna cei puternici conduc ți au tot ce își doresc dar săracii doar suferă de pe urma lor.Doar treci peste și roagă-te pentru o viață mai bună...Dar cine mai crede în vieți mai bune în timpurile astea?
    Și lumea asta este o prostie.Războiul este o prostie .Știi ce altceva mai este o mare prostie?Faptul că cineva a avut ideea aia genială de a aduce sistemul acela primitiv înapoi prin care funcțiile se moștenesc și meritele personal nu fac doi bani.
    Cei puternici mănâncă iar cei slabi mor de foame.Nu ar trebui să mă plâng ,totuși,până la urmă eu sunt unul dintre cei puternici...

    Mă trezesc încet,înconjurat de o lumină obscură,pe  o podea rece.Îmi deschid mai bine ochii și arunc o privire împrejurimilor mele.Totul eram multe prea întunecat pentru a se distinge ceva .Încerc să mă ridic de pe acea podea și în același timp să verific dacă am vreun fel de rana mai gravă .În afară unei dureri foarte sâcâitoare de cap totul părea în regulă cu mine.Totul în afară faptului că mă aflam cel mai probabil într-o celulă în tabăra inamică.
    Celula în ea însuși eram puțin mai înaltă decât vreo doi metri și avea o intrare făcută din bare fără niciun fel de geam.În spatele ușii era un coridor făcut din ciment prost iluminat care nu știu de unde venea și unde mai ducea cum nu eram conștient când mă aduseseră aici.Nu eram mare lucru în celulă ,probabil era un fel de pat într-un colț dar în afară de asta mai nimic.Presupun că asta nu era chiar atât de rău dacă o să mai stau ceva timp pe aici cum nu îmi face plăcere să stau pe podea acoperită de tot felul de mizerie.
    Și sunt absolut singur aici dacă nu mai punem ocupanții celorlalte celule.După o privire în jur puteam spune că nu recunoaștem pe nimeni și nu puteam spune dacă asta era un lucru bun sau rău.Trebuie să mă concentrez din a găsi op modalitate de a ieși de aici.Pentru că e destul de posibil ca toată lumea să creadă că sunt mor și nu o să se mai deranjeze să mă caute.Nimeni nu știe că sunt aici.Și în momentul acela mă lovise gravitate situație.Aș putea muri și nimeni nu o să afle niciodată cum s-a întâmplat sau în ce fel de planuri au cei de aici pentru mine.
    În regulă, dar frica nu este în niciun fel folositoare în momentul de față.Dacă nu o să mă salvez nimeni atunci o să o fac singur.Nu sunt sigur că sunt capabil de asta,dar asta nu e prima dată când sunt într-o situație de genul ăsta .Nu,am avut parte de mai rău.Cu mult mai rău.
    Încerc și îmi amintesc evenimentele care m-au adus aici .Oh,da îmi amintesc mult prea bine.Doar pentru a face o verificare asupra faptului că durerea de cap nu e nimic grav-cel mult aș putea vreo comoție- aș putea încerca să îmi dau seama de locul în care mă aflu acum.Temperatura este destul de mică iar mirosul a ajut la un nou nivel al oribilului. Deci sunt într-un set de celule și după faptul că nu simt nici un fel de drog în organism înseamnă că nu am fost mutat prea departe .Da,știu exact locul în care sunt și asta nu mă face absolut deloc să mă simt mai bine.Se pare că fusesem capturat de către ruși și adus în tabăra cea mai apropiată de frontiere.Și asta nu fusese din vina mea.O să tai niște capete când mă întorc înapoi în UE celor răspunzători de asta .Dacă o să mă mai întorc acolo într-o singură bucată...
    E-n regulă,cei de aici nu au de unde să știu cine sunt cu adevărat.Ar fu imposibil.Ar putea doar să presupună că sunt fiul răsfățat a unui politician important din UE și ar putea doar să creară o recompensă substanțială pentru a mă returna în viață cum nu le-aș fi de mare folos în cazul ăsta.Ar putea crede asta,arăt destul de tânăr și așa și numai aspect de Guvernator nu am.
    Aud niște pași de la venit de la sfârșitul coridorului și am impresia că nu o să mai fiu singur pentru mult timp .Singurul scop pe care îl am acum?Supraviețuirea .Trebuie să pot să o fac.Și chiar dacă nu pot,o să supraviețuiesc oricum.Orice ar fi și orice s-ar întâmpla acesta e singurul meu scop momentan .Desigur,nu am nicio intenție să îmi trădez partea,dar asta e partea a doua...
    Și imediat după aceea câteva matahale rusești pătrund în celulă și mă leagă de mâini cât și de picioare.Nici măcar nu m-am deranjat să mă împotrivesc când au făcut asta și nici în momentul cum m-au ridicat de acolo și m-au condus afară din celulă.
    Imediat ce ieșim și ajungem în fața unui bărbat care după decorațiile sale era General dacă vă vine să credeți aceștia mă lasă jos și mă prăbușesc pe pământ exact în fața tipului. Auch,asta a durut puțin.Am scâncit din dinți când acesta mă prinde de păr astfel încât să îi văd mai bine fața de idiot.
    Felicitări,dragă,ai făcut descoperirea secolului!Da,sunt bărbat,meriți un premiu Nobel pentru asta...Consideram pentru o secundă să mă prefac că nu înțeleg ce spune dar nu cred că aș fi ajuns prea departe cu asta și am păstrat o expresie neutră încercând să ascund durerea pe care o simțeam cum acesta încă mă ținea de păr și nu o făcea prea tandru.Da,păi și eu mă întreb dacă ai retard mental sau doar atât de cretin ești tu de obicei-desigur,nu am spus asta chiar dacă am considerat-o pentru o secundă.Prima regulă când ești capturat : niciodată nu agonisii persoana care te-a capturat .Nu o să se termine bine pentru tine.
    Ce dracu--Și în scurt timp tipul pornește într-un râs care nu îl făcea deloc să pară nebun și nu l-ar fi încadrat foarte frumos în incinta unui spital cu nebuni. Acesta până la urmă se oprește și sunt ocupat să număr persoanele care era prezente în cest loc dar mă trezesc că imediat sunt sărutat pe buze .Nu e ca și cum am răspuns într-un fel la sărut dar nici nu m-am smucit din el cum îmi terminasem numărătoarea și șansele erau puțin mai mult înclinate spre parte lor.Cei mai mulți soldați încep să râdă de ceea ce percep ei ca un fel de show al umilinței mele.
    Imediat ce mă eliberează din sărută îl privesc în ochii încercând să deslușesc ce vreau de fapt de la mine.Informații?Desigur că informații dar mai mult de atât...Oh,ceva îmi spune că tipul din fața mea este unul dintre oamenii care fac ce fac doar din plăcerea de a făcea pe alții să sufere.Păi o să îi arăt eu niște suferință...
    Îmi păstrez o expresie neutră când acesta îmi dă cămașa jos și piele meu este izbită de aerul rece din jur.Dar se pare că minte bolnava acestuia consideră potrivit că ar trebui să îmi păstreze cravata pentru a mă trage cu ea prin jur ca și un fel de câine.Din nou,camera se umple cu râsul soldaților și unii dintre ei începe să mă strice diferite nume și să strige insulte adresate mie.
    După puțin timp acesta comandă să fiu ridicat în picioare și să fiu dus dracu știe unde.Poate acum există șanse să rămân singur cu el și aș putea să am șanse mai multe să reușesc să evadez într-un fel sau altul.Camarazii săi mă prind de brațe și mă ridică în picioare pentru a mă târăsc spre acel loc misterios.Desigur,nu aveam impresia că aș fi reușit să îl bat pe tip chiar dacă rămânem singuri dar cel puțin șansele sunt mai bune așa decât să trebuiască să mă lupt cu jumătate din armata rusă.Știți cum se spune,unde este viața este și speranță...sau era suferință?Cine mai știe...
    avatar
    Sex : feminin
    Zodiac : Scorpion
    Zodiac chinezesc : Bivol
    Mesaje : 8
    Data de inscriere : 27/06/2017
    Varsta : 26
    Localizare : highway to hell
    Imakitten
    Membru
    ᴵ ʷᶤˡˡ ᶰᵒᵗ ᵗᵃᵏᵉ ᵗʰᶤˢ ᵃᶰʸᵐᵒʳᵉ | ᵀʰᵉˢᵉ ʷᵒʳᵈˢ ʷᶤˡˡ ᶰᵉᵛᵉʳ ᵇᵉ ᶤᵍᶰᵒʳᵉᵈ | ᵞᵒᵘ ʷᵃᶰᵗ ᵃ ᵇᵃᵗᵗˡᵉ | ᴴᵉʳᵉ'ˢ ᵃ ʷᵃʳ
    [Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ PvfGGLm [Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ AMzzSR0 [Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ S2E11Kw
    ADAM FEDOROV
    ________________|your lies are bullets|_______________________|your mouth's a gun|_________________
                                  I raise my flags, don my clothes   ▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪    We are the heroes of our time
                   It's a revolution, I suppose   ▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪   But we're dancing with the demons in our minds
    [Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ NEwZBgk[Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ 1U4Q54r[Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ WvZumsO
    Începusem deja să ador această persoană. Era atât de tăcut și nu făcea greșeala de a urla, țipa sau lovi ca și ceilalți. De parcă știa că asta i-ar aduce moartea. O moarte subită, neștiută de nimeni... Momentan ,nu se știa absolut nimic de dispariția lui. Pentru că nimănui nu-i pasă de politică sau guvern. Poate că ajungeam prea departe cu gândurile, numai din guvern nu face parte fetișcana aceasta. 
    Într-un fel sau altul, presimțeam că trebuie să primesc informații și despre el. Întotdeauna se nimerește ca după un minut după ce mi-am făcut prezența aici să vină un cadet cu un mic dosar în mână. În cel mai rău caz, informații pe scurt. De ce aveam nevoie să știu genul acesta de detalii? Pentru exploatare. Eu nu exploatez doar din punct de vedere sexual, ci și din absolut toate celelalte. Eu trebuia să știu chiar și ce-a mâncat de cu seară sau cât a supt la maică-sa. Doar informații utile exploatării, totuși...
    - Domnule general Fedorov, nu avem prea multe informații despre...
    - Ce dracu spui acolo? În momentul ăsta îmi spui numele și funcția! 
    - Everette Liolance, ceva în politică dar nu sunt sigur.
    M-am îndepărtat de acest Everette și am zâmbit cald pentru câteva secunde, vrând să tratez totul cu ironie. Nu voiam să îmi pierd cumpătul față de ceilalți, furia am pe cine să mi-o vărs. Îl bat "prietenește" pe umăr, iar soldatul se uita întrebător la mine.
    - Bravo, soldat, îmi ești foarte util. Nu știu ce m-aș face fără tine!Mi-am strâns buzele într-o linie dreaptă și mi-am retras mâna. Nu sunteți în stare de nimic, netoților! De nimic! Vă spun eu cine este, judecând după numele de familie este fiul unui guvernator. Măcar atât să-mi fi spus și mă mulțumeam. Cadet, de mâine numai pe front lucrezi. Să nu mai dau cu ochii de tine!
    Am oftat nervos și m-am așezat iarăși în genunchi. Cu o mână i-am prins maxilarul, uitându-mă la toate trăsăturile acestuia. Avea pomeții ușor evidențiați de o culoare pală de roz, buzele fiindu-i destul de cărnoase. După înfățișare, e doar un puști răsfățat care nu știe ce vrea de la viață. Ceea ce mă fascina pe mine era părul lui lung și îngrijit, îmi venea să îmi înfig o foarfecă în capul lui și să i-l scurtez. Dar tot feminin ar fi arătat.
    Îmi aminteam în acel moment de o femeie la fel de tăcută. Îmi făcuse felul, pur și simplu era să o scap printre degete la un anumit moment. Și m-am învățat minte să îmi pun o mână de gardieni la ușă, încă una în jurul clădirii... Doar sunt un general și am nevoie să fiu apărat de rău-făcători, nu?
    I-am dat drumul la maxilar și m-am ridicat de lângă el, luând-o înainte înspre sala de tortură. Din mai multe motive era logic să o numesc astfel, însă nu toată lumea știe de existența ei. Se întâmplă să fi avut trădători la un moment dat așa că preferam să nu risc. Sala aceea era concepută din numeroase instrumente de tortură, precum și o serie de jucării sexuale. Heh, așa le-aș zice eu, din punctul meu de vedere. Tot instrumente de tortură erau și acelea. Acesta era primul pas spre o tortură delicioasă. Urma cea psihică și astfel îl conduceam spre distrugere. Distrugerea, un cuvânt atât de frumos...
    Acesta fu adus în sală, rămânând în spatele meu. I-am lăsat un timp de răgaz pentru a privi ceea ce urma să i se întâmple. Numai destul timp cât să i se înțepenească un nod în gât. Întregul spectacol de aici nu era urmărit de nimeni altcineva. Doar eu știam ce se petrece și cel ce suferea. 
    - Lăsați-l aici și dezlegați-l. Apoi puteți pleca.
    Ca de obicei, vorbeam cu respectivii în rusă. Aveam impresia că prizonierul înțelege ce spun și era cu atât mai bine. Nu îmi plăcea să vorbesc în engleză, era ultima limbă pe care aș fi vrut să o vorbesc. Îmi crea o oarecare scârbă și silă față de celelalte țări și, probabil, acela era motivul pentru care uram engleza. Dar o știam. Și, ca să fiu sigur că mă înțelege, am preferat să îi adresez în engleză acel șir de cuvinte pe care aveam de gând să i-l spun.
    Am așteptat să părăsească încăperea după care am stat pe loc câteva secunde. Ușă încuiată, nicio cale de scăpare. Drumul spre moarte începe. 
    - Te-ai gândit vreodată că vei ajunge aici? Nici eu, Everette... Evere... Eve. E mult mai bine Eve.
    Dacă aș fi stat să mă gândesc, numele meu era Adam. Dar nu, nu o aveam eu cu religia și consideram totul o coincidență.  Însă prescurtându-i  numele poate i-l țineam minte mai ușor. Eu nu am avut vreodată un interes să rețin numele cuiva, însă de acesta aveam de gând să mă mai ocup. 
    Îmi iau o serie de lucruri cât mai dureroase și mai chinuitoare. Aș zice că doar cu un bici nu mă puteam distra, aveam nevoie și de cătușe, spre exemplu. Un mic cuțit cu tăișul fin că lama era numai spre a băga frica în el. Nu aveam nevoie să îl ucid. Așa că doar îl manipula prin anumite lucruri.
    L-am prind se încheietura mâinii și l-am tras înspre lanțurile de care urma să îl leg. I-am prins numai o mână deoarece mai voiam să îl și dezbrac. Nu am putut să nu las iarăși acel rânjet să se ivească dar nici nu m-am abținut prea tare. Mi-am înfășurat mâna după gâtul său, punând ascuțișul cuțitului aproape de baza gâtului său. Am trasat o linie dreaptă orizontală, indeajuns cât să îi zgârie un pic pielea. Doar cât să îi curgă sânge.
    Nu am ezitat să îl prind cât mai bine de acele lanțuri. Nu voiam să mi se taie cheful din cauza lui. Am lins lama cuțitului și mi-am îndreptat-o amenințător înspre gâtul acestuia. Nu, în niciun caz nu aveam de gând să îl omor. Am glisat tăișul de-a lungul pielii acestuia, formând astfel un fel de cruce.
    Mi-am îndreptat buzele înspre gâtul lui, sărutând și lingând fiecare părticică de piele. Simțeam gustul metalic al sângelui și asta îmi plăcea. Era prima oară când făcusem asta însă, cum spuneam, impulsul de moment.
    Odată ce m-am îndepărtat de el, mi-am aruncat hainele lângă noi și m-am năpustit asupra pantalonilor acestuia. Fiind și așa destul de grăbit și de nervos, am scăpat de orice bucată de material de pe corpul lui.  Arăta destul de bine pentru un bărbat care seamănă cu o femeie, pot spune, mă incita mult chestia aceasta.
    Oh, ce a ajuns fiul marelui politician. Să fie legat în lanțuri de către un general rus. Mă simt mândru că pot să îmi bat joc și eu de acești politicieni. M-au călcat pe nervi, eu îi călcam unde-i drea mai tare. O să sufere politica și tot neamul care ne-a distrus. Va fi istorie.
    Încă având acel cuțit în mână, l-am cuprins pe la spate și l-am lipit de mine. Îmi plăcea să trasez linii fine, linii mai adânci ba chiar, pe pielea acestuia. Pielea îi era mult prea catifelată, mult prea albă pentru gustul meu. Mă enerva și mă incita în același timp. M-am îndepărtat de el și am luat un bici decorat și împodobit cu tot felul tâmpenii, pe care l-am ars scurt pe pielea spatelui său.
    - Așa, dragule! Strigă mai tare!
    Am mai dat odată. Și l-am mai lovit și mai jos. Nu, mă plictiseam astfel. Nu puteam doar să ard biciul pe spatele acestuia. Așa că am revenit în spatele lui și n-am ezitat să îl penetrez brusc. Doar era o altă păpușă ca toate celelalte. Era ciudat că simțeam plăcere lovind? Probabil că nu. De fapt, era, însă nimic nu e moral în viața.
    Darkling
    Sex : feminin
    Zodiac : Leu
    Zodiac chinezesc : Pisica
    Mesaje : 8
    Data de inscriere : 05/08/2017
    Varsta : 24
    Localizare : Ninth Circle of Hell
    Jocuri/Distractii Jocuri/Distractii : RPG
    Darkling
    Membru
    ᴵ ᵃᵐ ᵗᵒʳⁿ ᶦⁿ ᵗʷᵒ. ᵇᵘᵗ ᴵ ʷᶦˡˡ ᶜᵒⁿᑫᵘᵉʳ ᵐʸˢᵉˡᶠ.  
    The truth is what I make it. I could set this world on fire and call it rain.

    ᴛʜᴇ ᴀʙsᴇɴᴄᴇ ᴏғ ᴘᴀɪɴ ʟᴇᴅ ᴛᴏ ᴀɴ ᴀʙsᴇɴᴄᴇ ᴏғ ғᴇᴀʀ, ᴀɴᴅ ᴛʜᴇ ᴀʙsᴇɴᴄᴇ ᴏғ ғᴇᴀʀ ʟᴇᴅ ᴛᴏ ᴀ ᴅɪsʀᴇɢᴀʀᴅ ғᴏʀ ᴄᴏɴsᴇǫᴜᴇɴᴄᴇ.
    ╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸
    [Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ Tumblr_ookkgenRtj1shjrc7o4_250[Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ Tumblr_ookkgenRtj1shjrc7o6_r2_250

    EVERETTE L. LIOLANCE
    Yᴏᴜ’ʟʟ ᴀᴄʜᴇ. Aɴᴅ ʏᴏᴜ’ʀᴇ ɢᴏɪɴɢ ᴛᴏ ʟᴏᴠᴇ ɪᴛ. I ᴡɪʟʟ ᴄʀᴜsʜ ʏᴏᴜ.
    Aɴᴅ ʏᴏᴜ’ʀᴇ sᴛɪʟʟ ɢᴏɪɴɢ ᴛᴏ ʟᴏᴠᴇ ᴀʟʟ ᴏғ ɪᴛ. Dᴏᴇsɴ’ᴛ ɪᴛ sᴏᴜɴᴅ ʟᴏᴠᴇʟʏ
    ʙᴇʏᴏɴᴅ ʙᴇʟɪᴇғ?
    I ᴡᴀɴᴛ ʜɪᴍ ᴛᴏ sᴜғғᴇʀ ᴀs I ʜᴀᴠᴇ sᴜғғᴇʀᴇᴅ. I ᴛʜɪɴᴋ I ᴄᴏᴜʟᴅ ғɪᴛ ᴛʜᴇ sᴋʏ ɪɴsɪᴅᴇ ᴛʜᴇ ʜᴏʟᴇ ʜᴇ ᴍᴀᴅᴇ ɪɴ ᴍᴇ.

    [Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ Tumblr_ookkgenRtj1shjrc7o2_250[Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ Tumblr_ookkgenRtj1shjrc7o3_250[Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ Tumblr_ookkgenRtj1shjrc7o1_250
    ╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸

    Și se pare că în curând apăruse un soldat care trebuia să aducă informații despre mine.M-am abținut să ridic o sprânceană când a fost menționat că nu au  multe informații despre mine înafară de numele meu și faptul că sunt relatat cu politica.Ei bine,aș fi aplaudat dacă nu aș fi avut mâinile legate atât de strâns împreună.Era destul de mare realizarea să fi aflat atâtea deja ,ba chiar sunt prea multe.
    Și barbarul principal-adică,da,generalul sau ce dracu se credea că este-părea destul de nervos că doar asta e tot ce s-a putut afla.Nu știu,ați putea încerca să supați la sediul parlamentului UE și să întrebați de mine ,sunt sigur că o să vă dea ei informațiile necesare.Poate nu s-a aflat nimic despre mine pentru că astea sunt informații secrete,desigur.
    Sincer,sunt surprins că tipul știa faptul că Liolance este un nume legat foarte strâns de politică și destul de puternic.Dar avea dreptate,sunt fiul unui guvernator.Unui guvernator mort.Asta mă cam face pe mine guvernator.Destul de aproape și așa oricum.Doar privesc în gol în timp ce ăla urlă la celălalt fără să arăt că înțeleg sau sunt interesat în vreun fel în conversație.Desigur,vorbeam rusă mult prea bine cum am fost crescut să devin guvernator deci asta făcea parte din lecțiile luate.
    Am încleștat din dinți când acesta m-a prins de maxilar și am evitat a mă zbate și a scăpa din strânsoarea sa și în schimb am stat nemișcat în timp ce acesta mă analiza .
    Până la urmă tipul se decide să mă elibereze și astfel sunt târât către acea cameră care fusese menționată înainte.Nu îmi pot imagina decât lucruri frumoase acolo-unicorni,perne în formă de inimă,instrumente de tortură,chestii de genul ăsta. Continuăm să mergem în spatele barbarului principal prin diferite coridoare,iar eu memorez cu ușurință toate locurile prin care treceam .Cum habar nu aveam cum arată tabăra sau în ce direcție este ieșire o să trebuiască să creez o hartă mentală cu locurile prin care trec.Poate o să reușesc să fac sens de ea și o să îmi dau seama în ce parte ar trebui să fie ieșirea.Continui să adaug la numărătoare mea inițială fie care soldat pe îl care treceam știi că am memoria destul de bună încât să nu pun același soldat de două ori.Aveam nevoie să știu numărul aproximativ al persoanelor care sunt aici dacă vreau să am șanse mai mari să scap.
    Ajunseserăm și în acea cameră magică și tipul întra înaintea mea .Intru în sala încă fiind înconjurat de matahalele alea.Și bingo!Eram o cameră de tortură cum crezusem inițial...Nu e ca și cum asta era prima cameră de tortură în care fusesem vreodată și să sperăm că cu puțin noroc nu o să fie nici ultima.Nu puteam spune că nu eram speriat de ce urma să se întâmple dar nu e prima dată când trec prin ceva similar.Să spunem că am avut și zile mai neînsorite în trecutul meu.Nu pot să bag mâna în foc că am o rezistență perfectă la durere dar presupun că nu sunt chiar atât de rău la asta.Atâta vreme cât nu știu ce dracu îi mai trece ăstuia prin cap să îmi facă.
    Eram puțin recunoscător de faptul că fusesem dezlegat cum începuseră să mă doară mâinile deoarece fuseseră legate spre strâns dar știam că mă pot bucura de sta doar temporar.O să urmeze ceva cu mult mai rău.
    Acesta se întoarce spre mine și se decide să mi se adreseze în engleză.Oh nu,cap de piatră,sigur că am așteptam să ajung exact aici,am vista toată viața mea să întâlnesc un idiot atât de mare ca tine...Da,și eu sunt neîncântat de cunoștință.Cu cine am "plăcerea" să discut?Mi-am mușcat limba înainte să spun  vreunul dintre lucrurile astea.Ar trebui să îmi amintesc că aici nu suntem în politică și asta nu e un  fel de negocierea sau ceva unde pot să îmi spun cum vreau părerea.Doar câteva cuvinte greșite și s-ar putea să nu mai am mult de trăit.Dar da,nu știam numele său cum pe uniforma sa îi este doar foarte evident rangul și numele său nu este niciunde dar puțin putea să mă intereseze cum dracu îl mai și cheamă.În mod norma nu mar fi prea încânta când cineva mi-ar fi spus Eve dar acum nu sunt în condiții normale și asta e ultimul lucru de care am de gând să mă plâng.
    Consideram să încerc să fac ceva atâta vreme cât am mâinile dezlegate cum tipul ne era chiar atât de atent la mine și aveam destule instrumente pe care putea să le folosesc în jurul meu dacă voiam să îi cauzez pagube dar auzisem ușa închizându-se pe exterior și cred că doar dacă o să îi audă ordinele lui o să îi deschidă și eu nu mă pricep chiar atât de bine să îmi voci chiar dacă soldații rusești nu sunt prea inteligenți de fel.Și probabil sunt destul de mulți afară.Cu mult prea mulți ca să reușesc să trec de ei de unul singur.Deci nu e momentul oportun,nu încă.Dar în felul ăsta șansele mele de evadare scad cu trecerea timpului și șansele să mai fiu în viață.Încă se mai poate să fiu găsit .Mda, aproape imposibil.Nu mă pot baza pe asta.Trebuie să găsesc o cale de scăpare.O să ies din viață de aici.Orice ar fi necesar să fac pentru asta.
    După puțin timp acesta se decide cea are de gând să facă cu mine și mă leagă de niște lanțuri ,dar doar de o mână.Cel puțin cealaltă era liberă....Trebuie să ne bucurăm de victoriile mici .Nici nu încercam să mă împotrivesc când mă dusese lângă acele lanțuri și m-as legat pentru că ar fi fost inutil.Oricât de mult m-aș fi zbătut nu aș fi putut să îl bat sau să îi rezist.Ei bine,chiar aș fi început să îl implor să nu îmi facă nimic dar eram mai mult ca sigur că aș face asta degeaba.El pare genul de persoană care face asta doar pentru plăcerea ce a vedea alți oamenii suferind.Nu o să îi fac bucuria de a îl implora în acest caz.
    Mi-am păstrat o fața o mască rece în momentul în care acesta afișă un zâmbet.Deja știam ce are de gând să facă cu mine .Nu contează.Poate nu o să fie atât de grav și o să se termine mai repede.Atâta vreme cât o să rămân în viață...
    Acesta își înfășoară mâna în jurul gâtului meu și îmi opresc impulsul de a înghiți în sec.Îmi încleștez dinții când simt lama rece a cuțitului pe piele mea .Îmi închid ochii și pentru o secundă am reflexul de a încerca să mă eliberez din strânsoarea sa dar mă gândesc mai bine și rămân nemișcat în timp ce simt cuțitul tasând o linie pe pielea mea.
    Îl privesc cu ochii mari acum acesta linge fără nicio jenă lama cuțitului acoperită de sângele meu.Bine,dar astea sunt niște fetișuri ciudate rău...Din nou acesta așează lama cuțitului pe gâtul meu și începe să mai facă câteva tăieturi.Spre norocul meu erau doar superficiale.Simt cum începe să îmi sărute gâtul și cum meu cum linge sângele venit de la rănile cauzate de el.Ok,dar asta e atât de scârbos.Serios?Nu ia spus nimeni cât de periculos este să bei sânge?Mai întâi sângele nu ar trebui să ajungă în stomac și cum e sângele altcuiva ar putea să aibă vreo infecție sau ceva de genul.Nu era cazul meu dar dacă avea asemenea obicei se vede că nu pot să spun că ar putea el să fie prea sănătos.Oricum din punct de vedere metal numai sănătos nu e.Poate că am noroc și o să facă vreo infecție alimentară sau ceva de genul și o să scap dracului de el.Asta nu o să se întâmple niciodată,nu?Cum spuneam,barbar...
    Și în curând acesta scapă de pantalonii mei-mersi mult,chiar îmi era foarte cald-și de hainele sale.Acesta se duce în spatele meu și începe să creeze mult mai multe tăieturi pe pielea mea.Nu mă puteam abține să nu las câteva murmure de durere când acesta face tăieturile.
    Acesta se depărtează scurt timp de mine și îl văd în privirea periferială cum ia un bici și se apropie din nou de mine.Oh nu ,te rog nu îmi spune că--Las un țipăt de durere să îmi iasă imediat ce biciul face contact cu pielea mea.Simțeam cum câteva lacrimi îmi apar în ochi ca răspuns la durere.Nu era nimic emoțional,doar ceva fiziologic.Totuși nu le-am lăsat să cadă.Aș fi arătat prea multă slăbiciune în fața lui.
    Nu am mai putut să nu las un alt strigăt să îmi iese în urma următoarelor lovituri. Simțeam cum câteva picături de sânge începeau să mi se scurgă pe scatele meu din răni.O să îmi rămâne niște semne numai bune după asta dacă o să mai fiu în viață, sadistul dracului...Am gemut de durere când acesta mă penetrează brusc.Nu contează orientarea mea acum.Asta nu e absolut nimic sexul.E vorba de putere.Am mai lăsat câteva gemete de durere să îmi scape în timp ce acesta continue să mă penetreze cum eram cuprins de durere.
    avatar
    Sex : feminin
    Zodiac : Scorpion
    Zodiac chinezesc : Bivol
    Mesaje : 8
    Data de inscriere : 27/06/2017
    Varsta : 26
    Localizare : highway to hell
    Imakitten
    Membru
    ᴵ ʷᶤˡˡ ᶰᵒᵗ ᵗᵃᵏᵉ ᵗʰᶤˢ ᵃᶰʸᵐᵒʳᵉ | ᵀʰᵉˢᵉ ʷᵒʳᵈˢ ʷᶤˡˡ ᶰᵉᵛᵉʳ ᵇᵉ ᶤᵍᶰᵒʳᵉᵈ | ᵞᵒᵘ ʷᵃᶰᵗ ᵃ ᵇᵃᵗᵗˡᵉ | ᴴᵉʳᵉ'ˢ ᵃ ʷᵃʳ
    [Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ PvfGGLm [Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ AMzzSR0 [Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ S2E11Kw
    ADAM FEDOROV
    ________________|your lies are bullets|_______________________|your mouth's a gun|_________________
                                         [i]I raise my flags, don my clothes   ▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪    We are the heroes of our time
                          It's a revolution, I suppose   ▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪   But we're dancing with the demons in our minds
    [Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ NEwZBgk[Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ 1U4Q54r[Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ WvZumsO

    Poate că ar fi trebuit să-mi fie scârbă de acțiunile pe care le făceam. Adevărul pur și curat este acela că odată în adâncul sufletului meu, într-un colțișor retras al inimii mele, tot nu îmi păsa. Nu mi-a păsat niciodată de ceilalți, mai ales de rivalii mei, dușmanii mei, oamenii pe care îi urăsc în general. Adică pe toți. Îi uram nebunește pe fiecare în parte, la fel de mult și fără vreun compromis.
    Până la urmă, cui i-ar fi păsat de mine? Tuturor și, într-un final, nimănui. De obicei, cei care o iau pe "căi greșite" au un trecut violent sau au rămas cu traume. Eu nu am nici una, nici alta. Doar că îmi plăcea să văd suferință și știam că nimic nu poate schimba asta. Odată am încercat să o fac și să mă prefac păsător și plin de compasiune. Spuneți-mi voi dacă a funcționat. Și de ce aș fi ales să fiu o persoană falsă, mă rog? Când pot fi ceea ce sunt, nu contează că mai sunt un monstru...
    În cazul în care nu se observă, urăsc oamenii. Tot ce iubesc eu este să îi distrug și să fac cele mai crude experimente pe aceștia. Iubesc să văd atâta neputință în ochii lor înlăcrimați, în mâinile lor tremurânde, în sângele vărsat.
    Continuam să îl pătrund brusc, de vreme ce cuțitul nu-și mai avea niciun sens în mâna mea. Nu avea rost să-l mai includ în ecuație în acel moment. Nici măcar nu simțeam cine știe ce plăcere intensă prin sadismul indus din acțiunile pe care le executam. Era ceva poate prea obișnuit pentru mine, cum întotdeauna am fost amator de senzații tari. Mereu a fost în căutarea a ceva nou, doar astfel am ajuns să fac lucruri atât de deplasate. Nu îmi părea rău.
    S-ar fi putut spune că sunt un tiran fără suflet. Și așa și eram, un bărbat bolnav mintal lipsit de afecțiune. Ia uite, chiar am gândit acest cuvânt. "Afecțiune". Altă falsitate lipsită de sens sau de înțeles. Ce se poate înțelege dintr-un cuvânt atât de inexistent? Nimic. Mă stresa să aud în toate colțurile prin care mergeam despre afecțiune, ba chiar iubire. Soți și soții în armată. Iubiți și iubite. Tată și fiu. Și ce dracu ar vrea să însemne? Nu înseamnă nimic aceste legături pentru că, într-un final, totul se termină. Iar tot ce mai urmează e doar o liniște morbidă. Sumbră. O suferință și un chin din cauza naivității produse de " iubire".
    Pentru mine, ura era un lucru mai bun decât iubirea. E ciudat, dar eu credeam în ură și nu în dragoste. O simplă porcărie zisă de simple parașute pentru a se apăra de acuzații. Și totuși, se pretinde a fi opusul urii. Dar unde e lumina, tot e și umbră, întotdeauna nimicurile astea vor fi umbrite de ceva. Deci ipoteza e falsă.
    Cuțitul l-am mai glisat scurt pe interiorul coapsei acestuia. Era atât de dulce modul în care se zbătea fiind prins în acele lanțuri, atât de atrăgătoare durerea pe care o afișa... Eram atât de molnav si îmi plăcea. Am grăbit ritmul de du-te-vino, știind că nu mai aveam foarte mult. Cum am mai spus, eram obișnuit cu astfel de lucruri și nu-mi lua mult să-mi satisfac poftele.
    Începusem a gâfâi deoarece depusesem un efort destul de mare pentru asta. De la un timp cred că mi se acrise să mă prefac că gem sau chestii de genul, aveam deja o persoană care urla din toți rănchiunii. Pentru mine, era mai mult un fel de răzbunare cruntă, plăcerea cea mai bine simțită fiind cea sadică. O simplă bătaie de joc, un simplu joc, în definitiv.
    Am întețit ritmul, iar în scurt timp mi-am dat drumul. Nici nu m-am sinchisit să ies din el la timp sau ceva, eu nu făceam asta decât la femei. Nu știu, poate rămân naibii însărcinate. Încă nu se terminase totul, urma runda mintală. Mi-am luat hainele de pe jos și m-am îmbrăcat rapid cu ele, dezlegându-i apoi lanțurile. Țeapă. Nu e libertate, puiule. L-am lăsat legat de un picior întrucât nu voiam să fugă.
    Nu mi se părea prea vioi... Hai să-i mai dau și eu un ghiont cu piciorul. Și încă unul. Până ce a căzut în genunchi. Am rămas în picioare, având în continuare postura dreaptă și impunătoare. Nu-mi păsa ce dracu era. Indiferent de funcție, ședea umil la picioarele mele.
    - Ți-a mâncat pisica limba? Nu spui nimic? Revenisem din nou asupra lui, trăgându-l iarăși de păr. Mult prea frumoasă această podoabă capilară... Numai dacă nu i-o smulg eu din cap. Tu poți să-mi pupi de acum picioarele, să mă slăvești pentru că nu reprezinți decât un gunoi! Un gunoi idiot de undeva din UE. Nu vezi ce ai ajuns cu spălatul de bani? Vei vedea că vei ajunge să-mi speli mie hainele. Fiu de guvernator, ia uite-te la el...
    Mi-am strâmbat nasul și m-am  retras din fața lui, luând-o înspre ieșire. I-am aruncat o ultimă privire glaciară, că mai apoi să strig în rusă la idioții mei de partea cealaltă a ușii. Părăseam încăperea cu un oarecare zâmbet pe buze, pentru că numai așa mă convingeam că ceea ce făceam era bine. Și consideram că era.
    Cel mai probabil, urma să fie luat la șuturi până în celula lui. Cu atât mai mult, dacă nu se îmbrăca până acolo, erau slabe șansele să nu mai fie iarăși umilit. E problema lui. Și, mă gândisem eu,ar fi trebuit să-l mai păstrez pentru că era o jucărie bună. Pe deasupra, o sursă de informații -asta în cazul în care ceda- sau puteam să cer răscumpărare pe el. Trebuia doar să aflu informațiile despre el și gata! Era terminat.
    Nu aveam neapărat ciudă pe el , ci pe alianța pe care o reprezenta. El era inclus și puteam să-l folosesc ca armă, ca scut și ca orice altceva fără vreun stres. Iar lucrurile sadice pe care urma să le mai aplic probabil urmau să fie tot pe el. Nu sunt normal... Și mă iubesc.
    Am urcat acele scări, închizând în urma mea becurile aprinse. Din nou, obscuritate. Am ajuns înapoi în biroul meu și speram să nu fiu deranjat în vreun fel. Voiam puțină odihnă, puțină relaxare, puțin timp de gândire pentru a medita asupra celor întâmplate. Nu, în niciun caz nu îmi părea rău, mă refeream că trebuia să-mi concep planul cu o exactitate negreșită. În mintea mea, exactitatea poate fi doar de două feluri.
    Desigur, imediat ce mi-am luat creionul în mână am auzit două ciocănituri în ușă și a treia cu întârziere. Mă rugam să fie de bine pentru că nu aveam timp sau chef de idioțenii fără sens. Aveam chef doar de odihnă, prietenul meu apropiat.
    - Domnule general Fedorov, respectivul a fost dus în celulă. Am reușit să aflu ceva în legătură cu el, dar nu sunt sigur de veridicitatea informațiilor.
    - Vin de-ndată.
    Odată ce am ajuns acolo, am așteptat primirea informațiilor. Aparent, ziceau că guvernatorul de care ar trebui să vorbim, Liolance, este mort. Prin urmare, locul se presupune a fi moștenit de către fii-su. Am început să râd copios la auzul acestor vorbe, că mai apoi să mă opresc brusc.
    - El? Guvernator? Ce spui acolo e o minciună mai mare decât viața ta. Să nu mai veniți cu astfel de "informații" la mine că nu vă puteți bate joc de mine!
    - Dar...
    - Să nu aud! Nu accept astfel de aberații. Absurdități d-astea n-am mai pomenit, domnule...
    M-am mai uitat fugitiv la Eve care fusese adus între timp în celulă și am luat loc pe un scaun. Mă enervasem la culme și eram hotărât să caut informațiile cu precizie. S-ar putea spune că devenisem chiar obsedat, aveam nevoie să le știu.
    - nu s-ar putea să faceți și voi ceva bun? Cum ar fi să găsiți o informație adevărată? Sau stai, ia spune, Everette... Mă apropii de celulă lui și îl privesc printre gratii. Adevărat sau fals? Alba sau neagra? Știi ce se întâmplă dacă minți cumva, eu tot aflu mai devreme sau mai târziu.
    Dacă ar fi fost adevărat, tot nu ar fi recunoscut. Dar mă uitam după limbajul trupului sau dificultăți care să-i scape. Aveam idee de psihologie cum studiasem și așa ceva. Când ești general, indiferent de faptul că moștenești asta tot trebuie să fii pregătit. Și iată că a avut și rostul ei psihologia din școală...
    Darkling
    Sex : feminin
    Zodiac : Leu
    Zodiac chinezesc : Pisica
    Mesaje : 8
    Data de inscriere : 05/08/2017
    Varsta : 24
    Localizare : Ninth Circle of Hell
    Jocuri/Distractii Jocuri/Distractii : RPG
    Darkling
    Membru
    ᴵ ᵃᵐ ᵗᵒʳⁿ ᶦⁿ ᵗʷᵒ. ᵇᵘᵗ ᴵ ʷᶦˡˡ ᶜᵒⁿᑫᵘᵉʳ ᵐʸˢᵉˡᶠ.  
    The truth is what I make it. I could set this world on fire and call it rain.

    ᴛʜᴇ ᴀʙsᴇɴᴄᴇ ᴏғ ᴘᴀɪɴ ʟᴇᴅ ᴛᴏ ᴀɴ ᴀʙsᴇɴᴄᴇ ᴏғ ғᴇᴀʀ, ᴀɴᴅ ᴛʜᴇ ᴀʙsᴇɴᴄᴇ ᴏғ ғᴇᴀʀ ʟᴇᴅ ᴛᴏ ᴀ ᴅɪsʀᴇɢᴀʀᴅ ғᴏʀ ᴄᴏɴsᴇǫᴜᴇɴᴄᴇ.
    ╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸
    [Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ Tumblr_ookkgenRtj1shjrc7o4_250[Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ Tumblr_ookkgenRtj1shjrc7o6_r2_250

    EVERETTE L. LIOLANCE
    Yᴏᴜ’ʟʟ ᴀᴄʜᴇ. Aɴᴅ ʏᴏᴜ’ʀᴇ ɢᴏɪɴɢ ᴛᴏ ʟᴏᴠᴇ ɪᴛ. I ᴡɪʟʟ ᴄʀᴜsʜ ʏᴏᴜ.
    Aɴᴅ ʏᴏᴜ’ʀᴇ sᴛɪʟʟ ɢᴏɪɴɢ ᴛᴏ ʟᴏᴠᴇ ᴀʟʟ ᴏғ ɪᴛ. Dᴏᴇsɴ’ᴛ ɪᴛ sᴏᴜɴᴅ ʟᴏᴠᴇʟʏ
    ʙᴇʏᴏɴᴅ ʙᴇʟɪᴇғ?
    I ᴡᴀɴᴛ ʜɪᴍ ᴛᴏ sᴜғғᴇʀ ᴀs I ʜᴀᴠᴇ sᴜғғᴇʀᴇᴅ. I ᴛʜɪɴᴋ I ᴄᴏᴜʟᴅ ғɪᴛ ᴛʜᴇ sᴋʏ ɪɴsɪᴅᴇ ᴛʜᴇ ʜᴏʟᴇ ʜᴇ ᴍᴀᴅᴇ ɪɴ ᴍᴇ.

    [Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ Tumblr_ookkgenRtj1shjrc7o2_250[Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ Tumblr_ookkgenRtj1shjrc7o3_250[Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ Tumblr_ookkgenRtj1shjrc7o1_250
    ╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸                                                                                                                                            
    Continuam să las gemete de durere să îmi iasă,la un momentan am început să mă zbat împotriva lanțurilor chiar dacă știam că nu îmi era de niciun folos.Durerea pe care o simțeam nu se alinase absolut deloc între timp.Doar am încercat să iau guri mari de aer în timp ce acesta continuă să mă penetreze.Simțeam că nu mai aveam mult și aș fi căzut pe jos dacă nu eram lanțurile și idiotul din spatele meu care mă țineau mult prea bine.
    Am lăsat un murmur de durere să îmi iasă când acesta îmi taie coapsa cu acel cuțit .Simțeam cum sângele mi se prelinge pe picior în jos.Cel puțin nu fusese o tăietură adâncă,ca și celelalte de altfel.Am impresia că ăsta e doar începutul ,nu?
    Până la urmă acesta își dă drumul și mă eliberează.Încerc să îmi controlez respirația dar nu îmi era în niciun caz ușor.Și acesta se decide să îmi desface lanțurile.Desigur pe încheieturile mele rămăseseră niște semne de toată frumusețea din cauza faptului că mă zbătusem puțin când fusesem legat cu ele.Încă ceva de adăugat la lista lucrurilor care mă dor îngrozitor.
    Scâncesc de durere când acesta mă lovește cu piciorul și la scurt timp cad pe podea.Mi-am ridicat privirea și i-am privit chipul de om bolnav .Mi se face scârbă când îl privesc dar nu am de ales.Scârbă e mai bine decât durere ,presupun.
    Acesta mă trage din nou de păr și mă apropii de el pentru a minimalizez durerea.Nu aveam nici cea mai mică idee despre ce vorbea  dar ultimul lucru pe care o să îl fac este să încerc să dau sens vorbelor unui om bolnav mental .Încă respiram greoi și unele dintre rănile mele mai sângerau și mai era și senzația asta de disconfort cum cretinul îți dăduse drumul în interiorul meu.
    Cred că aș fi fost în stare să mulțumesc tuturor zeilor omenirii în care nu credeam pentru momentul în care aplecat și ma lăsat singur.Idiot.Desigur,aveam doar câteva secunde la dispoziție înainte ca și ceilalți cretini să vină după mine.Iau cuțitul acela cu care mă tăiase până acum și îl ascund undeva în buzunarul pantalonilor .Imediat alții soldași năvălesc pe ușă șuierând insulte și diferite diminutive.Mă îmbarc cât de repede pot reușind să ascund cu succes cuțitul pe care îl împrumutasem .Mai mult ca sigur o să îmi folosesc la ceva.Aș putea să tai pâinea cu el,deschide converse,tăia gâturi,întinde gem.Atât de multe folosințe...
    Unul dintre soldați îmi dă un pumn pentru nu știu ce motiv și pot să simt gust de sânge în gură.Aș fi preferat să îl scuip decât să îl înghit -cum eu nu am o obsesie  pentru a beau sânge în niciun fel-dar nu voiam să mai primesc alt pumn în schimb pentru asta.Cel puțin mi-a rupt buza .Trebuie să te bucuri de victoriile mici,da continuă să îți spui asta.
    Soldații din jurul meu începuseră să vorbească între ei și încercau să se decidă dacă ar trebui să mă ia și ei la o tură cum am o față mult prea drăguță,dar până la urmă sau decis să mă lase în pace cum generalul o ordonat să fiu dus la celulă.Și noi nu vrem să îl supărăm cumva pe general ,nu?
    Până la urmă sunt dus la celulă fără alte evenimente importante și sunt aruncat  pe podea.Mă ridic de acolo și mă așez pe pat care aveam impresia că era făcut din ciment la cât de comod era.
    Îmi închid ochii pentru câteva secunde și încerc să ignor durerea.Dar la dracu,pumnul ăla chiar fusese dat tare.Îmi atic mâna la bărbie și imediat ce o ating simt cum începe să mă doară mai tare.Acum cred că aveam o vânătaie superbă acolo.
    Aud pași pe coridor și imediat apare și barbarul principal în peisaj.Ce dracu m ai vrea de la mine acum?
    Și se pare că până la urmă idioții au aflat că defapt eu sunt guvernatorul.Nu ar trebui să îi mai subestimez de acum în colo.Cel puțin aveam impresia că o să le ia puțin mai mult până când o să afle asta.
    Între timpul când aceste informații era împărtășite eu m-am așezat turcește pe pat și mi-am lăsat m-am lăsat pe spate lipindu-mă de peretele celulei.Îmi las capul pe spate și îmi închid ochii fără să arăt vreun fel de interes pentru conversația ce se petrecea în jurul meu.
    Îmi deschid brusc ochii și îl privesc când acesta mi se adresează.Consideram dacă să îi răspund sau nu.Unde e pisica aia când ai nevoie de ea?La dracu ,nu ar trebui să fac asta,ar trebui să îmi țin gura închisă și să nu atrag atenția asuprea mea-
    -Hmm,nu știu.Sunt sau nu sunt Guvernator?Îmi înclin capul într-o parte și în alta și mă uit în fur prefăcându-mă că încerc să mă gândesc la răspuns.Până la urmă ridic învins din umeri.Ei bine,anunță-mă când afli,chiar sunt curios de răspuns.
    Oh,amenințări.Cât de fermecător.Mă ridic de pe pat fără să las durere pe care o resimțeam odată cu mișcare să se vadă și mă apropii de barele metalice ale celulei.Îmi așez mâna pe barele acele și privesc în afara celulei.
    -Poți să mă ameninți cât vrei dar de la mine nu o să obții nici un fel de informație.Îmi înclin capul într-o parte și îmi așez ambele mâini pe carele metalice din fața mea.Nu te crede special în vreun fel .Crezi că mă poți distruge?Te rog,nu mă face să râd. O să mă omori cu mult înainte de a fi în stare  de a mă atinge mental. Chiar crezi că ești primul care încearcă să mă distrugă?Sau care eșuează?Nu o să fi niciodată capabil să faci asta.Pentru că ești doar o bestie,un simplu barbar.Nimic mai mult sau mai puțin.Asta ești și asta o să fi întotdeauna.
    Și acum pregătește-te pentru lovitură.De data asta o să doară mai tare.Asta se întâmplă când nu iți ți gura aia mare închisă ,dar cu tăcerea nu ajungeam niciunde prea curând .Unde îmi e răbdarea ,acum?Ei bine,dacă tot au de gând să mă lovească măcar să le dau un motiv să o facă,nu?
    Dar adevărul este că încă ma avea și eu propria demnitate și nu eu eram câinele aici.Câinele turbat care trebuia pus jos și omorât era el.Asemenea persoane dezgustătoare întâlnești mult prea des în lume de astăzi.Și puteți da vina pe ce vreți voi în lume-război,abuz,probleme cu tăticul- pentru faptul că acest fel de persoane există ,dar tot nu o să fie dreptate pentru existența lor.
    avatar
    Sex : feminin
    Zodiac : Scorpion
    Zodiac chinezesc : Bivol
    Mesaje : 8
    Data de inscriere : 27/06/2017
    Varsta : 26
    Localizare : highway to hell
    Imakitten
    Membru
    ᴵ ʷᶤˡˡ ᶰᵒᵗ ᵗᵃᵏᵉ ᵗʰᶤˢ ᵃᶰʸᵐᵒʳᵉ | ᵀʰᵉˢᵉ ʷᵒʳᵈˢ ʷᶤˡˡ ᶰᵉᵛᵉʳ ᵇᵉ ᶤᵍᶰᵒʳᵉᵈ | ᵞᵒᵘ ʷᵃᶰᵗ ᵃ ᵇᵃᵗᵗˡᵉ | ᴴᵉʳᵉ'ˢ ᵃ ʷᵃʳ
    [Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ PvfGGLm [Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ AMzzSR0 [Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ S2E11Kw
    ADAM FEDOROV
    ________________|your lies are bullets|_______________________|your mouth's a gun|_________________
                                         [i]I raise my flags, don my clothes   ▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪    We are the heroes of our time
                          It's a revolution, I suppose   ▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪   But we're dancing with the demons in our minds
    [Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ NEwZBgk[Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ 1U4Q54r[Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ WvZumsO

    Mi-am ridicat o sprânceană și m-am apropiat lent de celula acestuia, privind i-l cu un oarecare schepsis. Mie îmi era de-ajuns faptul că aflasem că e guvernator, așa că aș fi preferat să fac cale-ntoarsă până în birou. Desigur, să dorm acolo, să mai gândesc puțin, planuri, chestii de genul acesta.
    Ca un fel de obicei, atunci când eram stresat îi adăugam posturii drepte mâinile prinse la spate. Un mod subtil de a face ceva pentru a mă calma, pe care nu îl știa nimeni. Să zicem că e vina celor ce mă înconjoară, nu au pic de minte sau de orice altceva. Utili pe front, utili pentru a fi folosiți în alte scopuri. Numai că nu au un gram de percepție asupra vieții și a mediului în care trăiesc.
    Am pufnit amuzat de situație și am lăsat un zâmbet să-mi apară pe față. Nu după mult timp, am lăsat rânjetul sălbatic deoparte, eliberându-mi încheietura mâinii și aducând-o în dreptul barelor. Cred că am ezitat oarecum să-l dau cu capul de podeaua cimentată sau să mai fac altceva, pentru moment. Era stresant tupeismul cu care se hotărî să-mi vorbească, pe când până acum ai fi zis că e surdo-mut.
    Aș fi putut alege din a-l face să amuțească pe cale fizică sau pe cale verbală. Așa cum acele cuvinte aruncate anapoda de către el nu m-au atins în vreun fel, așa nici ceea ce i-aș fi zis eu nu ar fi fost decât ignorat. Într-adevăr, mă stresa tupeul, asta întotdeauna m-au stresat, dar puteam să mă abțin să mai fac ceva.
    - Cât tupeu pe tine să spui toate acestea... Tu nu ești trecut prin viață, n-ai cum să știi ce se petrece. Stai liniștit că te înșeli, abia ai sosit aici. Vei vedea e este tortura și o vei simți pe pielea ta. Și nu mă mai refer la cea fizică.
    Acum, din contră, faptul că el credea că nu-l pot distruge mă mai calma. Mă calma într-atât cât să-i dovedesc contrariul a ceea ce spunea pentru că nu avea dreptate. Eu nu mă consideram un barbar, ci un răzbunător. Nu oricine pătrundea în Iadul întunecat de aici. Numai cei cu tupeu mare, ca și el. Recunosc, majoritatea tot au fost terminați și n-au mărturisit o așa minciună.
    - Nici eu nu înțeleg cum de crezi ceea ce spui. Oricum, toată lumea a făcut-o la un moment dat, Eve. Toată lumea minte așa.
    Iar acum îmi puteam vărsa toți nervii agonisiți până în acel moment. L-am tras de nenorocita aia de cravată, parcă vrând să-l sugrum pe loc, să-l fac să dispară. Îmi întorcea toate planurile peste cap și îmi provoca o serie de nervi pe care nu-i mai puteam duce mult. Mi-era scârbă de el și de jocurile politice pe care el și alți politicieni le-au făcut împotriva noastră. Asta nu era tot. Nu garantez că dacă era invers nu ar fi apelat la sadism.
    Fiind mai înalt decât el, îl ridic cu tot cu cravată de parcă așa ar fi putut rămâne fără aer. Observ însă faptul că avea o lovitură pe față, mai exact, avea buza spartă. Iar eu nu mă atinsesem de niciun fel de fața lui. Deodată, nervii pe care îi aveam se risipiră, fiind doar înlocuiți de alții noi. Dar expresia rigidă a feței mele se transformă involuntar într-una mai relaxată. I-am dat drumul la cravată și am făcut stânga-mprejur, uitându-mă disgrațios la restul persoanelor din sală. Toate râsetele de până acum se transformară în șușoteli slabe în limba rusă.
    Doi pași în față, privire enervată. Toată lumea a tăcut. Încep să mă plimb cu același ritm lent, astfel că numai sunetul pantofilor mei se auzea lovind podeaua. M-am oprit pe loc și am început să bat cu vârful piciorului un ritm de marș, cum acela era era singurul pe care mi-l aminteam. Am început să vorbesc în veșnica mea rusă, ce începuse ea însăși să mă calce pe coadă. Aveam impresia că Eve nu ar înțelege prea bine la ce mă refer.
    - Ce v-am spus eu vouă? Ce? Vreți să vă repet, lua-v-ar naiba să vă ia?!
    Hitler în persoană, domnilor. Și nici măcar toți istoricii armatei ruse cu cea germană la un loc nu au făcut atâta scandal cât făceam eu. Urma să mai vorbesc în germană și eram cu adevărat Hitler. Să-l ia naiba și pe ăla. Pardon, l-a luat de mult, scuzați...
    - Numai eu mă ating de prizonierii mei! Poate vă punea păcatul să faceți și altceva și erați morți! Acum, cine a făcut asta, hmm? Păcatul recunoscut e pe jumătate iertat. Pe naiba, nu. Eu nu mă bazam pe acest principiu dar poate îl păcăleam și scăpam de idiot.
    Toți se uitau unii la alții, până ce unul dintre ei a recunoscut, mai mult sau mai puțin direct. Mi-am încrucișat mâinile la piept, ignorând șoaptele celorlalți. Eram enervat deoarece numai eu aveam dreptul să mă ocup de pedepsirea acestora. Nu idioții aceștia care dau cu bățu-n baltă și lovesc la față. Mie îmi era utilă fața lui. Sau, spre exemplu, vreau să fie omorât de mine, nu de muștele astea.
    - Odată dacă te mai prind cu așa ceva - pe front! Și să nu mai dau cu ochii de tine!
    Eu chiar eram hotărât atunci când îi amenințam cu așa ceva. De fapt, nici pe front nu mai ajungea, având în vedere că nu mai dădea cu ochii de mine. În definitiv, era scos afară din funcție sau retrogradat. Am dreptul să fac ce vreau și cu muștele astea.
    Le-am făcut semn cu mâna să plece la treaba lor. Salut solemn, toată lumea își vede de treabă. Nici nu m-am mai sinchisit să urc sus, deoarece aveam aceleași condiții și aici. Backup la date, lucruri utile, nu era neapărat nevoie să mă ocup de acel plan. Și totuși, mi se tăiase cheful de orice. Mi-ar fi surâs să îmi bat joc de toată lumea și să tre la măcelărit, ar carnea proștilor nu face doi bani. Uneori sunt utili, alteori nu. M-am dus, în schimb, într-una din camerele apropiate pentru a vedea cum merge treaba cu informațiile.
    Eu nu prea voiam ca veridicitatea informațiilor date să fie concretă. Și totuși, aveam impresia că aflasem destul de multe și că nu era nimic fals în ceea ce privește acele detalii. De asemenea, eram conștient că tot mi-ar fi greu să îi distrug în ambele cazuri. Tocmai de aceea aveam nevoie de piesa lipsă. Îmi părea rău însă că piesa dorită era piesa de rezistență, pe care nu o știam și nu o puteam înțelege.
    Aș fi putut totuși să mă ocup de prizonier mai puțin și să continui să capturez la întâmplare. Dar întocmai, se întâmpla să mă fascineze tupeul de care dădea dovadă Everette... Eve. Ce nume i-ai mai ales și părinții lui, Everette. Iarăși mă fascina și asta. Dar negam pentru că mă enerva și îmi provoca un stres în plus.
    Îmi venea doar să mă duc și să-l omor ca să scap de el odată pentru totdeauna. Însă mai gândeam lucid și știam că îmi era util. Dacă murea, nu obțineam nici pe dracu. O conștiință încărcată mai mult de faptul că n-am fost în stare să-l folosesc cum trebuie. Acela era singurul lucru de care chiar îmi părea rău și de care mi-era teamă, că nu voi putea să îl folosesc. E vina lui, el e inutil...
    Darkling
    Sex : feminin
    Zodiac : Leu
    Zodiac chinezesc : Pisica
    Mesaje : 8
    Data de inscriere : 05/08/2017
    Varsta : 24
    Localizare : Ninth Circle of Hell
    Jocuri/Distractii Jocuri/Distractii : RPG
    Darkling
    Membru
    ᴵ ᵃᵐ ᵗᵒʳⁿ ᶦⁿ ᵗʷᵒ. ᵇᵘᵗ ᴵ ʷᶦˡˡ ᶜᵒⁿᑫᵘᵉʳ ᵐʸˢᵉˡᶠ.  
    The truth is what I make it. I could set this world on fire and call it rain.

    ᴛʜᴇ ᴀʙsᴇɴᴄᴇ ᴏғ ᴘᴀɪɴ ʟᴇᴅ ᴛᴏ ᴀɴ ᴀʙsᴇɴᴄᴇ ᴏғ ғᴇᴀʀ, ᴀɴᴅ ᴛʜᴇ ᴀʙsᴇɴᴄᴇ ᴏғ ғᴇᴀʀ ʟᴇᴅ ᴛᴏ ᴀ ᴅɪsʀᴇɢᴀʀᴅ ғᴏʀ ᴄᴏɴsᴇǫᴜᴇɴᴄᴇ.
    ╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸
    [Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ Tumblr_ookkgenRtj1shjrc7o4_250[Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ Tumblr_ookkgenRtj1shjrc7o6_r2_250

    EVERETTE L. LIOLANCE
    Yᴏᴜ’ʟʟ ᴀᴄʜᴇ. Aɴᴅ ʏᴏᴜ’ʀᴇ ɢᴏɪɴɢ ᴛᴏ ʟᴏᴠᴇ ɪᴛ. I ᴡɪʟʟ ᴄʀᴜsʜ ʏᴏᴜ.
    Aɴᴅ ʏᴏᴜ’ʀᴇ sᴛɪʟʟ ɢᴏɪɴɢ ᴛᴏ ʟᴏᴠᴇ ᴀʟʟ ᴏғ ɪᴛ. Dᴏᴇsɴ’ᴛ ɪᴛ sᴏᴜɴᴅ ʟᴏᴠᴇʟʏ
    ʙᴇʏᴏɴᴅ ʙᴇʟɪᴇғ?
    I ᴡᴀɴᴛ ʜɪᴍ ᴛᴏ sᴜғғᴇʀ ᴀs I ʜᴀᴠᴇ sᴜғғᴇʀᴇᴅ. I ᴛʜɪɴᴋ I ᴄᴏᴜʟᴅ ғɪᴛ ᴛʜᴇ sᴋʏ ɪɴsɪᴅᴇ ᴛʜᴇ ʜᴏʟᴇ ʜᴇ ᴍᴀᴅᴇ ɪɴ ᴍᴇ.

    [Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ Tumblr_ookkgenRtj1shjrc7o2_250[Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ Tumblr_ookkgenRtj1shjrc7o3_250[Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ Tumblr_ookkgenRtj1shjrc7o1_250
    ╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸                                                                                                       Mici soldăței .Asta îmi amintește de mici figurine în formă de soldați așezați pe o mapă uriașă care marchează numărul de trupe și așezare lor.Cine decide unde au loc bătăliile și fronturile care urmează să fie atacate?Mic indiciu:nu soldații.Ei doar urmează ordine.Asta e singurul lucru pe care îl fac.Mici pioni pe o tablă de joc coordonați de cei de la putere.
    Îl privesc cum acesta se apropie de celulă și stau nemișcat așteptând să vină spre mine.Nu am de gând să mă las mai prejos acum.Nu aduce nici un fel de rezultat să mă comport cât de cât supus.Stau drept în fața lui în timp ce aștept să iți facă următoare mișcare.Nu am de gând să dau înapoi acum.Sunt speriat?Poate puțin,dar nu sunt sperat de el.Mai mult de situație în sine.Nu am confirmat sau negat că sunt Guvernator.Nu știu dacă ar trebui să iau asta ca un avantaj sau nu.Cel puțin le sunt mai folositor în viață decât mort.Desigur,dacă se confirmă că sunt Guvernator o să fie o problemă gigantică pentru mine,iar dacă nu se află nimic s-ar putea să se răzgândească și să mă omoare până la urmă.Tipul nu pare prea răbdător de fel.
    Expresia mi-a rămas complet neutră când acesta a izbucnit în râs și nu m-am dat înapoi când am văzut că își lasă mâna pe barele celulei.Ei bine,dacă ar vrea să îmi provoace niște mai serioase o să trebuiască să intre în celulă cum barele îl cam opresc din a face asta.Nu e ca și cum n j ar putea intra oricând ar vrea el înauntru și să mă izbească cu capul de toți pereții,totuși.
    Ei bine,dar cuvintele sunt doar aer gol.Nu înseamnă nimic.Nu știam dacă ce spusesem era adevărat sau nu dar nu aveam nicio dorință să aflu.
    Poate că sunt tânăr,dar știu mult prea bine ce însemnă cu adevărat tortura și nu e ceva prea frumos.Poate că nu am fost eu însumi torturat de prea multe ori dar am văzut rapoarte ale corpurilor după tortură.Și știu mult prea bine cum tortura funcționează deoarece am avut și noi prizonieri .Și noi am avut nevoie de informații...
    -Ar putea fi adevărat,dar asta nu schimbă nimic.Orice fac sau spun,rezultatele vor fi tot aceleași.
    Nu puneam și nu aveam niciun interes în a mă preface că îl înțeleg.Setea de sânge,plăcerea în a cauza durere...Nici nu vrea să înțeleg lucrurile astea.
    Nu sunt un trădător.Nu o să îmi vând alianța doar ca să îmi salvez pielea.Dar din cauza unor trădători am ajuns aici și o să vadă ei ce le facem noi trădătorilor.Desigur asta dacă o să ies în viață de aici.
    Pot să spun că pentru o secundă am savurat expresie de pe fața sa și-dacă un pic masochist- când mi-a tras cravata și m-a apropiat de el.La dracu,de ce nu dădusem prostia aia jos când avusesem șansa.Presupun că uitasem de existența ei.Oricum ar părea chiar nu prefer să fiu tras ca un câine prin jur.O să scap eu de ea,dacă până atunci nu o folosesc să mă spânzur cu ea.Nu știu de ce aș putea să mă spânzur cum nu vrea aveam multe la dispoziție pe aici.Poate de pat,cine știe...Nici măcar nu suportam să port cravate și în felul ăsta o făcea destul de ras și așa.Le păstram pentru ocaziile mai speciale-o întâlnire mai importantă a Guvernului,o înmormântare,capturarea mea,momentul în care o să fiu omorât din cauza tupeului meu,unele petreceri și alte chestii de genul.Serios simțeam că mai am un pic și mă sufoc cu ea.
    Dar chiar și așa continui să îl privesc sfidător în ochi.Și continuă să mă privească așa până când ,spre surprinderea mea, îmi dă drumul și se întoarce spre ceilalți.
    Îl privesc cum face începe să se plimbe prin jur singurele iar toți tac ,singurele sunete care se auzeau fiind cele acele ale pașilor săi.După câteva secunde care trecuseră ca anii acesta se adresează persoanelor din încăpere.Continui să privesc cum se desfășoară evenimentele chiar dacă ar trebui să nu par prea interesat de ce a ce se întâmplă în jur cum se presupune că nu știu că vorbesc rusă.Spre fericirea mea,știu să o vorbesc mult prea bine.Oricum,nimeni nu îmi mai dădea vreo atenție și toți priveau spre General .Pentru câteva momente în cameră se așternuse o liniște solemnă,nimeni nu îndrăznea să mai spună niciun cuvânt.Desigur,poate că l-am provocat puțin pe soldatul care a dat în mine.Un mic,"te rog,ajută-mă " cu mult mai multe înțelesuri a fost îndeajuns pentru a primi pumnul,dar nu e ca și cum nu știam și voiam ca asta să se întâmple.Dar soldatul și nici tipul ăsta nu știu asta.Aș fi putut evita asta prin a nu face sau spune nimic dar atunci nu aș mai fi văzut cum aproape toți mai avea puțin și făceai pe ei de frică.Aproape chiar s-a meritat durerea.Ei bine,a fost mai mult un simplu test decât altceva dar rezultatul era de așteptat.
    După ce este determinat vinovatul și stabilită pedeapsa tipul pleacă și pot și eu să respir ușurat.Îmi iau tâmpenia aia de cravată jos cum nu aveam niciun chef să mor sufocat și mă așez din nou pe pat.                                                                               
    avatar
    Sex : feminin
    Zodiac : Scorpion
    Zodiac chinezesc : Bivol
    Mesaje : 8
    Data de inscriere : 27/06/2017
    Varsta : 26
    Localizare : highway to hell
    Imakitten
    Membru
    ᴵ ʷᶤˡˡ ᶰᵒᵗ ᵗᵃᵏᵉ ᵗʰᶤˢ ᵃᶰʸᵐᵒʳᵉ | ᵀʰᵉˢᵉ ʷᵒʳᵈˢ ʷᶤˡˡ ᶰᵉᵛᵉʳ ᵇᵉ ᶤᵍᶰᵒʳᵉᵈ | ᵞᵒᵘ ʷᵃᶰᵗ ᵃ ᵇᵃᵗᵗˡᵉ | ᴴᵉʳᵉ'ˢ ᵃ ʷᵃʳ
    [Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ PvfGGLm [Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ AMzzSR0 [Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ S2E11Kw
    ADAM FEDOROV
    ________________|your lies are bullets|_______________________|your mouth's a gun|_________________
                                         [i]I raise my flags, don my clothes   ▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪    We are the heroes of our time
                          It's a revolution, I suppose   ▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪   But we're dancing with the demons in our minds
    [Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ NEwZBgk[Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ 1U4Q54r[Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ WvZumsO

    Devenisem exasperat în legătură cu căutarea de informații. Aveam de gând să ajung cumva la secretele naționale ale Franței pentru că, în definitiv, guvernatorul nostru este francez. Copilul acesta este un guvernator și încăpățânarea lui îmi pune bețe-n roate. De ce am impresia că îi pasă mai mult de siguranța națională? Nu știu, dar nu e de bine oricum.
    Dacă aș fi putut face rost de acele informații - care, printre altele, cuprindeau câte ceva despre UE - puteam ataca UE cu ușurință. Dar nu, trebuia să fie cineva care să mă împiedice să fac asta. Bun, îmi trebuia și multă răbdare. Acum puteam doar să concep acel plan pe care-l puteam aplica pe cel mai apropiat front. Nimic în plus, nimic în minus.
    Totuși, eu simțeam că îmi sunt necesare acele informații și nu știam cum să fac rost de ele. Aveam nevoie de un sfătuitor și când ziceam de așa ceva nu mă puteam gândi decât la o persoană importantă, capabilă să mă înțeleagă. O persoană, ce-i drept, mai distinsă decât restul și mai puțin decât mine. Generalul locotenent. Eh, să zicem că el e mai trecut prin viață decât mine și m-am cam ajutat atunci când am venit în funcție. Iar tatăl meu fusese prieten bun cu el, fiind un om de încredere și o idee mai deștept decât muștele mele.
    Desigur, am urcat iarăși scările - de altfel, plimbările zilnice pe care le făceam erau numai jumătate pe scări - și se nimerește că pe drum să-l observ discutând cu un ofițer. Se întâmpla să îl recunosc pe după cele trei stele de pe epoleții uniformei. M-am apropiat de el și nu am ezitat să mă adresez acestuia.
    - Domnule general-locotenent Sergeyev, aș dori să discut cu dvs.
    Simțindu-se, probabil, inferior mie, își aduse mâna la tâmplă și dădu din cap în semn aprobator. Eu nu îl consideram neapărat îndepărtat de mine prin rangul ce îl purta deoarece era un bun sfătuitor și, de asemenea, un bun comandant. Dacă nu mă aflam sub îndrumarea bătrânului nu mă descurcam până acum. Ar trebui să fi fost recunoscător. Numai că nu recunoșteam recunoștința.
    Ofițerul, pe care l-am recunoscut tot după tresa de pe epoleți, se scuză față de mine iar apoi de generalul-locotenent, ca mai apoi să plece. Eu consideram că nu e un loc bun de discuție, așa că i-am zis să discutăm în birou.
    I-am explicat tot ce s-a întâmplat și capturarea lui Eve, adăugând faptul că nu știam ce să fac cu toate acestea. Vorba lui de odinioară, "le ai la nas pe toate dar nu știi să le folosești". Într-adevăr, până acum așteptam să vină totul de-a gata dar asta nu înseamnă că nu am muncit.
    - De data aceasta, guvernatorul nu va ceda ușor. Cu forța, îți spun că vei ajunge să-l omori și nu vei rezolva nimic. Ce metode zici tu că ai încercat de nu îl poți convinge?
    Liniște. Nu aveam idee ce aș putea zice. Să mint, nu era genul meu față de un om respectabil. Să zic adevărul, iarăși nu ar fi picat bine. Acesta doar se lumină la față, parcă dându-și seama de ceea ce am făcut. Doar mă cunoștea prea bine dar mă considera copilul lui fără minte. Asta mă enerva, pe de o parte, de pe cealaltă, mă calma.
    - Nu așa se rezolvă totul. Dacă vrei părerea mea sinceră, ar trebui să încerci să te comporți altfel.
    Înțelegeam la ce se referă și totuși, mi-am încruntat sprâncenele de parcă nu aș înțelege. Presimțeam - sau doar judecam eu mintal - că greierașul meu nu avea dreptate. Ce sens ar avea asta? Doar nu mă milogesc de băiat că să obțin informații suplimentare. M-aș face de râs.
    - Scuză-mă, dar nu are niciun sens ce spui. Tot cu forța ar trebui să-
    - Nu la așa ceva mă refer. Dacă vrei să faci treaba să meargă ca pe roate, trebuie să negociezi. Încearcă și tu și vezi cum merge, domnule general.
    Îmi dădusem seama că acel "domnule general" de la urmă îmbinat cu limbajul familiar pe care îl foloseam nu însemna decât sublinierea funcției ce o aveam și capacitatea mea de a gândi. Pentru că eu eram generalul și eu trebuia să aleg ce trebuie.
    Înainte ca eu să mai pot spune ceva, părăsi salonul cu o oarecare dezamăgire în privire. Nu o înțelegeam, de altfel, tot ce înțelegeam eu era nul. Zero barat. Egal cu mulțimea vidă. Însă pe el chiar nu înțelegeam. Era conștient de cobaiul din subsol și de experimentele pe care le făceam, dar ceva lipsea din ecuație ca să pot să-l înțeleg. Și el pe mine, de altfel...
    Am rămas pe scaunul de birou pe care stăteam, alegând să mă răsucesc cu acesta pentru a privi pe fereastră. O întreagă țară se afla la picioarele mele iar eu nu voiam să o las la voia sorții. Voiam doar să scăpăm de politicienii din celelalte țări și, într-un final, să fim un singur popor. Doar Rusia. Iar mie să-mi fie recunoscute meritele și drepturile. Normal, siguranța națională era, mai mult, un pretext. Dar mai degrabă aș zice că era doar condiționată de ceilalți factori aduși în discuție. Era vorba și de mine, așa gândeam eu.
    Mi-am scos un pachet de țigări din buzunarul unui sacou și am scos o țigară subțire din acesta. I-am dat foc rapid, punând-o nervos între buze. De ce mă simt de parcă ziua care începuse perfect se deteriorează dintr-odată? Nu știu.
    Deodată, în raza mea vizuală am observat mapa electrică pe care se aflau figurinele sub formă de soldați. Muștele mele pe care le controlam atât pe front, cât și în această clădire. Fără vreun gând anume, m-am ridicat de pe scaunul meu și m-am dat în dreptul acesteia. Datele acesteia erau prelucrate cu un sistem inteligent mult mai ușor de utilizat. Soldații erau afișați pe o hartă holografică ce indica numărul acestora și plasarea lor. Puteam, de asemenea, să-i amplasez strategic fără vreun efort fizic. Singurul efort pe care îl depuneam momentan era numai cel intelectual.
    Simțeam că văd care era problema în amplasare. Așa că am mutat soldații o idee mai la vest, știind că frontul de luptă era între granițe. Iar problema pe care o întâmpinam era direcția de venire a acestora, dar beculțul mi s-a aprins, mintea mi s-a luminat. Și totodată parcă și expresia de pe fața mea nu mai era aceea sumbră, sinistră. Singurul moment în care eram și eu un om normal.
    În acel moment aveam impresia că una dintre problemele mele se rezolvase cu ușurință. M-am gândit că avusesem nevoie de un timp în care să-mi pot relaxa mintea, ca să-mi pot da seama de amplasare. Așa că aveam nevoie de o bucată de timp să-mi dai seama de obținerea informațiilor.
    Cu țigara între buze, am pornit înapoi înspre scaunul meu de gândire. Numai așa îl puteam numi în acel moment de mini-victorie, dar mie îmi plăceau victoriile consecutive. Nu am acceptat niciodată să pierd, nu urma să fie o înfrângere acum. Nu aveam de gând să mă las călcat în picioare de niște nătărăi.
    Având sticla de alcool într-un compartiment al biroului, m-am gândit să îmi torn puțină în pahar. Mă ajuta să mă relaxez, până la urmă, așa vin ideile geniale. Nu garantez că Pitagora nu era puțin drogat când se chinuia să inventeze teorema aceea sau că lui Newton nu i-a căzut niciun măr în cap, ci o sticlă de vin. Se mai întâmplă. Precum e trezitul cu altcineva în pat sau dobândirea unor idei salvatoare. Preferam să privesc partea plină a paharului și să-l umplu încât să fie, într-adevăr, plin. Căci ce altceva să privești dacă nu shot-urile pe care le verși pe gât? Și torni unul, torni două... Te trezești că le uiți numărul. Nu vedeam o problemă într-asta, eram obișnuit cu vodka rusească.
    - Trăiască inventatorul vodkăi! Pardon, să fie slăvit... E mort demult.
    Darkling
    Sex : feminin
    Zodiac : Leu
    Zodiac chinezesc : Pisica
    Mesaje : 8
    Data de inscriere : 05/08/2017
    Varsta : 24
    Localizare : Ninth Circle of Hell
    Jocuri/Distractii Jocuri/Distractii : RPG
    Darkling
    Membru
    ᴵ ᵃᵐ ᵗᵒʳⁿ ᶦⁿ ᵗʷᵒ. ᵇᵘᵗ ᴵ ʷᶦˡˡ ᶜᵒⁿᑫᵘᵉʳ ᵐʸˢᵉˡᶠ.  
    The truth is what I make it. I could set this world on fire and call it rain.

    ᴛʜᴇ ᴀʙsᴇɴᴄᴇ ᴏғ ᴘᴀɪɴ ʟᴇᴅ ᴛᴏ ᴀɴ ᴀʙsᴇɴᴄᴇ ᴏғ ғᴇᴀʀ, ᴀɴᴅ ᴛʜᴇ ᴀʙsᴇɴᴄᴇ ᴏғ ғᴇᴀʀ ʟᴇᴅ ᴛᴏ ᴀ ᴅɪsʀᴇɢᴀʀᴅ ғᴏʀ ᴄᴏɴsᴇǫᴜᴇɴᴄᴇ.
    ╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸
    [Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ Tumblr_ookkgenRtj1shjrc7o4_250[Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ Tumblr_ookkgenRtj1shjrc7o6_r2_250

    EVERETTE L. LIOLANCE
    Yᴏᴜ’ʟʟ ᴀᴄʜᴇ. Aɴᴅ ʏᴏᴜ’ʀᴇ ɢᴏɪɴɢ ᴛᴏ ʟᴏᴠᴇ ɪᴛ. I ᴡɪʟʟ ᴄʀᴜsʜ ʏᴏᴜ.
    Aɴᴅ ʏᴏᴜ’ʀᴇ sᴛɪʟʟ ɢᴏɪɴɢ ᴛᴏ ʟᴏᴠᴇ ᴀʟʟ ᴏғ ɪᴛ. Dᴏᴇsɴ’ᴛ ɪᴛ sᴏᴜɴᴅ ʟᴏᴠᴇʟʏ
    ʙᴇʏᴏɴᴅ ʙᴇʟɪᴇғ?
    I ᴡᴀɴᴛ ʜɪᴍ ᴛᴏ sᴜғғᴇʀ ᴀs I ʜᴀᴠᴇ sᴜғғᴇʀᴇᴅ. I ᴛʜɪɴᴋ I ᴄᴏᴜʟᴅ ғɪᴛ ᴛʜᴇ sᴋʏ ɪɴsɪᴅᴇ ᴛʜᴇ ʜᴏʟᴇ ʜᴇ ᴍᴀᴅᴇ ɪɴ ᴍᴇ.

    [Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ Tumblr_ookkgenRtj1shjrc7o2_250[Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ Tumblr_ookkgenRtj1shjrc7o3_250[Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ Tumblr_ookkgenRtj1shjrc7o1_250
    ╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸
    Ar trebui să fiu mulțumit de faptul că tipul nu se mai întorsese și eram relativ singur. Stăteam pe pat în semi-întuneric și totul în jur era cuprins de o liniște morbidă.Ar trebui să fiu recunoscător pentru liniște dar mă face să mă simt cu mult mai agitat de fapt.Nu știam ce o să mă mai aștept în viitor,asta ar putea fi ultimele momente de pace înainte să înceapă  cu adevărat tortură.
    Mă așezasem pe pat și îmi adusesem genunchii în dreptul pieptului și îmi înfășor mâinile în jurul lor.Cuțitul acela pe care îl împrumutasem din camera de "joacă" a tipului   îl ascunsesem undeva sub pat cum nu aveam nici un fel de nevoie de el momentan și nimeni nu ar avea vreun motiv să caute în celula asta .Nu pot să îl folosesc în niciun fel momentan decât dacă am vrei dorinți sinucigașă și dacă o să fiu prins cu el la mine o să fie o problemă.
    Îmi las fruntea pe genunchi și iau o gură mare de aer.Frica e nu e complet inutilă uneori.Cele mai multe persoane faptul că sunt speriate le împiedică din a face ceva stupid-desigur nu era cazul meu.
    Ei deja știu că sunt guvernator.În felul acesta ar putea să mă folosească împotriva propriilor mei oameni și nu pot lăsa asta să se întâmple.Nu am de gând să le dau nici un fel de informație dar mai sunt multe feluri prin care m-ar putea folosi.
    Orice fel de tortură ar încerca o să rezist .Nu o să îmi trădez țara orice ar fi.Dar fiecare persoană are o slăbiciune și odată ce este aflată suntem ca și morți.Dar prefer să cred că nu e cazul meu.Nu e nicio șansă să mă distrugă.Sunt destul de puternic să rezist.Sau cel puțin asta îmi place să cred.Există unele persoane care nu o să reziste mult timp la tortură și o să apară frica în ei și ar putea începe să mărturisească totul,dar mai există un alt fel de persoane cu mult mai puternice pe care le-ai putea tortura ani de zile și nu ai să obții nimic de la ele-și eu sunt una dintre aceste persoane.O să mor înainte să le spun ceva dar preferam să nu se ajungă la asta.
    Aș putea să scap,aș fi putut găsi o cale ,nu era imposibil.Erau atât de multe povești despre prizonieri de război care au reușit să evadeze în trecut.Cât de greu ar putea să fie acum?
    Deja numărasem un număr însemnat de soldați în jur dar trebuia să fie mai mulți,cu mult mai mulți.Am nevoie de mai mult timp să mă familiarizez cu locul dar cu cât timpul crește cu atât șansele mele de ieșire scad.Nu știam cum artă baza militară în afară și singurul drum le care îl știam era cel spre camera de tortură.Doar atât.Dacă voiam să am șanse realiste să ies de aici trebuia să știu mai bine de atât ieșirile,nu pot să îmi irosesc timpul în momentul evadării căutându-le chiar dacă toate bazele militare arată relativ la fel deci nu mi-ar fi atât de greu să le găsesc nici în acel caz.Și odată ce ies de aici o să găsesc o cale să ajung până la frontieră cum nu este chiar atât de departe dacă îmi amintesc bine,odată pe partea cealaltă nu trebuie să îmi mai fac griji despre nimic.Deci nu ar fi imposibil.Nimic nu e imposibilo atâta vreme cât ești destul de nebun să crezi asta.
    Ei bine,cel puțin aveam norocul să fiu înconjurat de matahale fără niciun pic de creier.Poate generalul ăla e puțin mai răsărit dar nu cu mult.Și nu știu ce idei îi mai trece prin cap să facă cu mine.Nu lucruri bune,oricum.
    Mă înfricoșează puțin incertitudinea,faptul că nu știu ce urmează să se întâmple.
    Poate că sunt cu mult prea tânăr pentru a ajunge un guvernator,dar nu am ajuns până aici degeaba.Într-un fel mă potrivesc acolo.Chiar dacă tatăl meu murise când eram mic îi preluasem locul doar cu ceva timp în urmă deci faptul că aflaseră că până la urmă sunt guvernator nu era un șoc.Era de așteptat să se întâmple și să se întâmple cât mai repede...Dacă mă gândesc mai bine trecuse ceva timp de când fusese asasinat împreună cu mama mea.Nici măcar nu îmi mai amintesc cum arată .încă mai am pozele ,presupun.Poate că m-aș bucura că pot să îi revăd acum dacă chiar aș crede că ar mai exista ceva după viața asta.Dar numai în asemenea prostii nu mai credeam.După ce totul se termină nu mai e nimic.Niciun Paradis în care poți să fi un cretin fără creier,niciun Iad în care o să arzi la nesfârșit.Doar nimic.Moarte o să îmi fie sfârșitul.Iar părinții mei era persoane bune,iar eu nu sunt.Nici pe departe.
    Dar ăsta nu îmi poate fi sfârșitul,nu-i așa?Poate între timp au mai trecut niște soldați prin jur care mi-au adresat diferite insulte în rusă dar eu doar i-am ignorat complet.E un obicei general să se presupună că sunt gay doar din cauza faptului că arăt atât de feminin și am părul lung și chiar dacă nu prea îmi plac prejudecățile chiar eram homosexual,dar orientarea mea sexuală nu contează aici,de parcă  mi-aș fi dorit vreodată ca calele lucruri să mi se întâmplă.Chiar dacă nu o să mă las afectat de ele.Nu am niciun motiv să o fac .Niciodată nu m-au interesat femeile în vreun fel.Soldații mi-au mai adresat câteva comentarii în timp ce eu nu le-am aruncat nici măcar o privire și după acea și-au continuat mersul.
    Până la urmă m-am decis că nu este nimic ce pot să fac pe moment și m-am așezat în pat .Nu era deloc confortabil și s-ar putea la fel de bine ca în saltea să fie băgate și pietre dar nu am de ales.M-am așezat mai bine și mi-am închis ochii încercând să dorm.Adevărul este că eram destul de obosit și unele dintre răni încă mă mai dureau chiar dacă se opriseră din sîngerat.Cele mai multe era relativ superficiale oricum,dar rău de abia începuse ,o să urmeze altele mult mai grele și mai grave de acum în colo.Și să nu mai punem la socoteală faptul că am fost abuzat sexuala,dar asta nu este nimic nou.Asta e ultimul lucru care o să mă distrugă.O să supraviețuiesc eu cumva,trebuie să o fac.Și o să fac orice este necesar să mă asigur că asta o să se întâmple,dar nu o să îmi trădez țara.Poate am și eu limitele mele și am o responsabilitate care vine cu poziția pe care o am.
    Până la urmă simt cum oboseala mă cuprinde și aproape imediat adorm.
    avatar
    Sex : feminin
    Zodiac : Scorpion
    Zodiac chinezesc : Bivol
    Mesaje : 8
    Data de inscriere : 27/06/2017
    Varsta : 26
    Localizare : highway to hell
    Imakitten
    Membru
    ᴵ ʷᶤˡˡ ᶰᵒᵗ ᵗᵃᵏᵉ ᵗʰᶤˢ ᵃᶰʸᵐᵒʳᵉ | ᵀʰᵉˢᵉ ʷᵒʳᵈˢ ʷᶤˡˡ ᶰᵉᵛᵉʳ ᵇᵉ ᶤᵍᶰᵒʳᵉᵈ | ᵞᵒᵘ ʷᵃᶰᵗ ᵃ ᵇᵃᵗᵗˡᵉ | ᴴᵉʳᵉ'ˢ ᵃ ʷᵃʳ
    [Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ PvfGGLm [Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ AMzzSR0 [Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ S2E11Kw
    ADAM FEDOROV
    ________________|your lies are bullets|_______________________|your mouth's a gun|_________________

                                         I raise my flags, don my clothes   ▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪    We are the heroes of our time
                          It's a revolution, I suppose   ▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪   But we're dancing with the demons in our minds
    [Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ NEwZBgk[Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ 1U4Q54r[Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ WvZumsO

    Oare era chiar atât de ciudat faptul că vorbisem singur în acel moment? Nu, eram beat, iar oamenii la beţie fac lucruri ciudate şi lipsite de sens. Era vina alcoolului care, probabil, intrase în sânge de atâta timp. Însă ajunsesem în stagiul acela în care nu mai ziceam nimic şi se aşternuse o linişte fără de înţeles. Pentru că întotdeauna am căutat să dau un sens lucrurilor iar liniştea ce zăcea acum nu mai însemna nimic.
    Dar ce era cel mai ciudat era că încercam să dau un sens lucrurilor din jurul meu, dar acţiunilor mele nu. Eu aveam sens, însă ce sens aveam? Nici eu nu ştiam. Şi căutam să filozofez mintal despre asta, cum în acel moment nu gândeam limpede. Până la urmă, ajunsesem la concluzia că eu am sens, eu sunt cel normal şi restul sunt cei bolnavi. Cei făţarnici. În aceeaşi oală îl includeam şi pe dragul nostru prieten de familie. Aveam impresia că vrea să mă distrugă, că vor să mă distrugă, mai precis. Iar Eve... Eve era cel care voia să mă distrugă cel mai mult. Să mă distrugă într-un hal necontenit, fără încetare, într-un mod puţin spus etern. Şi de ce gândeam asta, mă rog? Pentru că voiam să fiu primul care îl distruge. Voiam să-i iau ultimul gram din acel tupeu şi din acel egoism, să-i şterg zâmbetul acela de pe faţă. Numai odată a fost nevoie să-l văd zâmbind ca să mă decid că vreau să-l elimin.
    Totuşi, nu eram în stare să-l elimin. Aş greşi să spun că acele vorbe nu m-au atins în sinea mea. Într-adevăr, le consideram vorbe aruncate în vânt, lipsite mai mult de sens chiar şi decât persoana mea, însă ceva mă măcina încontinuu pe dinăuntru. Faptul că nu îl puteam învăţa minte şi că după atâţia ani de când mă ocup cu torturi îmi strica el planurile. Şi de ce el? De ce fix pe el nu îl afectau toate acestea?
    - Nu. Toată lumea zice că nu e afectată, că trece peste... Blah blah blah... Nu are cum. În timp, va suferi cât pentru tot poporul său la un loc.
    Am lăsat un rânjet să se afişeze pe faţa mea, trasând cu degetul marginea paharului. Parcă mă simţeam învingător înainte să beau... Deci asta trebuia să fac şi după. Vrând să mai torn din sticla de vodkă - mărime mică, tărie cât cuprinde -, am scăpat sticla pe jos, reuşind să o sparg. Norocul meu că era goală, complet goală.
    Nici nu m-am mai ridicat de pe birou să strâng cioburile, nici nu m-am dat la o parte, ci le-am lăsat aşa cum erau. Eram pur şi simplu mort de cât băusem, probabil, fiind de unul singur, băusem mai mult decât aş fi băut cu un partener. Dar mă simţeam oribil şi nu numai din punct de vedere fizic. Mă simţeam terminat şi nu localizam motivul. Aparent, alcoolul înrăutăţise starea mea într-un mod caraghios, aş putea spune. Doar dacă priveşti din exterior şi nu eşti mort de beat.
    Problema era că nici să mă ridic de pe scaunul de birou nu mă mai simţeam în stare. Tocmai din această cauză, am simţit cum mă cuprinde acea stare de somn de după băutură şi mi-am lăsat capul să zacă pe toate hârtiile ce le aveam acolo. Fără prea multe probleme, am adormit rapid, din nou, la birou.

    Am încercat să-mi ridic alene capul de pe birou şi să mă uit la ceas, dar nici mâna n-o puteam aduce în dreptul ochilor. În schimb, am adus-o în dreptul capului, masându-mi nervos tâmpla. Aveam senzaţia aceea de alcool pe limbă iar stomacul parcă mi se întorcea pe dos. Am ignorat acea stare şi m-am uitat, într-un final, la ceas, sesizând că dormisem cu mult mai mult decât plănuiam. Era târziu şi eu nu mă ocupasem de nimic decât de băut şi dormit.
    M-am ridicat brusc de acolo, călcând ca idiotul în cioburile ce nu fuseseră adunate de nimeni până acum. Doar cine venea să mi le adune mie la comandă? Ah, desigur, cineva. Evident. Nu stăteam eu să curăţ după tot ceea ce făceam. De altfel, chiar şi instrumentele de tortură erau curăţate de cineva. Cum spuneam, eu nu curăţam.
    Mi-am scuturat piciorul de cioburi şi le-am ocolit, încercând să-mi păstrez echilibrul pe măsură ce păşeam. Din nou, aveam senzaţia că nu calc pe o podea simplă, ci pe nişte nori, dar de la un timp nu mă mai balansam aşa de tare. Alcoolic? Cel mai posibil. Îmi păsa? Nicidecum. Dispuneam de sume imense de bani la vremea aia şi nu mă privea dacă îmi stric sănătatea sau altceva. Încă trăiam şi nici dacă voiam nu cred că aş fi murit.
    Neavând ce să fac altceva, am luat nişte guri mari de aer, astfel încât senzaţia aceea proastă să se ducă. Mi-era rău, ca după orice băut în exces, dar nu aveam chef de nimic decât de a-mi revine. Aveam treabă şi conştientizam asta. Desigur, puteam minţi că mă ocupasem liniştit, în biroul meu, doar de acea mapă. Însă ar fi fost o minciună gogonată pe care nu avea niciun rost să o fac. Nu mă lua nimeni la interogatoriu, nu mă călca nimeni pe coadă. Asta datorită - sau din cauza, dar prefer să o iau în mod pozitiv - faptului că am băgat frica în ei. Nu mi-era frică să-mi arăt colţii faţă de ei. Eu nu aveam sentimente sau regrete deci nu îmi păsa.
    Ştiam ce am de făcut. Aşa că am părăsit biroul, vrând să cobor scările pentru a mă duce la celule. Îmi aminteam însă mult prea clar ce îmi spusese bătrânul, dar asta nu m-a făcut să mă gândesc de două ori. Nu pe mine trebuia să mă umilesc, aveam o persoană anume pe care trebuia s-o fac să îndure astfel.
    Am ignorat complet soldaţii pe lângă care treceam, ducându-mă fix către celula lui Everette. Puteam observa că nenorocitul dormea atât de liniştit de parcă nu se întâmplase nimic cu puţin timp în urmă. Ca să fiu sincer, acela fusese doar un test fizic pentru a vedea rezistenţa sa mintală. Într-adevăr, ceea ce urma să aplic era numai tortura albă. Aveam de gând să îi injectez eu însumi anumite medicamente care să declanşeze un şoc hipoglicemic. Asta ar fi fost o primă parte. Una ar mai fi fost şi faptul că stătea într-o celulă fără lumină, dar mă gândeam să-l privez cu totul de ceilalţi. O singură cameră, o singură persoană. Numai el şi întunericul. Şi acolo nu avea parte nici de acest pat... Ar ceda mintal în numai câteva zile.
    Am intrat în celula lui şi, deşi era acelaşi întuneric în care era greu să percep ceva, m-am apropiat de el şi l-am zgâlţâit puţin. Se întâmpla să nu mai am scopuri fizice de tortură, trebuia să apelez la cea psihologică. Doar astfel aş fi putut să obţin ceea ce vreau. Dacă nu mă înşel, rezultatele vor fi pe măsura aşteptărilor mele.
    Nici nu am mai aşteptat să realizeze ce se petrece cu el că l-am tras afară din celulă, ca mai apoi să le fac semn unor soldaţi să îl ia.
    - Sala unu, de această dată.
    Sala unu. Sala unu reprezenta o simplă sală. Cea mai simplă dintre toate. Era aproape lipsită de lumină, doar câteva umbre putând fi zărite cu ochiul liber. Dar, din mai multe motive, urma să-l leg la ochi. Pentru a obţine informaţiile, era nevoie de mai multe vizite de ale mele. Însă eu speram ca una singură să fie de-ajuns.
    Ştiam că privându-l de unul dintre simţurile sale, precum văzul, l-ar fi putut înnebuni treptat. Şi eu eram cu atât mai convins că şi asta ar trebui făcută. Oricum, am ajuns în acea sală. Numai eu şi el. Acesta fu legat de un scaun, după care i s-a înfăşurat o bucată de material în jurul ochilor. Aş minţi dacă nu mă ducea mintea la lucruri mai perverse însă nici măcar de asta nu aveam chef. Era vorba de faptul că nu-mi prea păsa de sex. În fine. Totuşi, eram decis să rup tăcerea, poate obţineam ceva. Orice.
    - Ştii, e de-abia începutul. N-ai vrea să-ţi aduc la cunoştinţă ce se va întâmpla?
    Darkling
    Sex : feminin
    Zodiac : Leu
    Zodiac chinezesc : Pisica
    Mesaje : 8
    Data de inscriere : 05/08/2017
    Varsta : 24
    Localizare : Ninth Circle of Hell
    Jocuri/Distractii Jocuri/Distractii : RPG
    Darkling
    Membru
    ᴵ ᵃᵐ ᵗᵒʳⁿ ᶦⁿ ᵗʷᵒ. ᵇᵘᵗ ᴵ ʷᶦˡˡ ᶜᵒⁿᑫᵘᵉʳ ᵐʸˢᵉˡᶠ.  
    The truth is what I make it. I could set this world on fire and call it rain.

    ᴛʜᴇ ᴀʙsᴇɴᴄᴇ ᴏғ ᴘᴀɪɴ ʟᴇᴅ ᴛᴏ ᴀɴ ᴀʙsᴇɴᴄᴇ ᴏғ ғᴇᴀʀ, ᴀɴᴅ ᴛʜᴇ ᴀʙsᴇɴᴄᴇ ᴏғ ғᴇᴀʀ ʟᴇᴅ ᴛᴏ ᴀ ᴅɪsʀᴇɢᴀʀᴅ ғᴏʀ ᴄᴏɴsᴇǫᴜᴇɴᴄᴇ.
    ╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸
    [Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ Tumblr_ookkgenRtj1shjrc7o4_250[Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ Tumblr_ookkgenRtj1shjrc7o6_r2_250

    EVERETTE L. LIOLANCE
    Yᴏᴜ’ʟʟ ᴀᴄʜᴇ. Aɴᴅ ʏᴏᴜ’ʀᴇ ɢᴏɪɴɢ ᴛᴏ ʟᴏᴠᴇ ɪᴛ. I ᴡɪʟʟ ᴄʀᴜsʜ ʏᴏᴜ.
    Aɴᴅ ʏᴏᴜ’ʀᴇ sᴛɪʟʟ ɢᴏɪɴɢ ᴛᴏ ʟᴏᴠᴇ ᴀʟʟ ᴏғ ɪᴛ. Dᴏᴇsɴ’ᴛ ɪᴛ sᴏᴜɴᴅ ʟᴏᴠᴇʟʏ
    ʙᴇʏᴏɴᴅ ʙᴇʟɪᴇғ?
    I ᴡᴀɴᴛ ʜɪᴍ ᴛᴏ sᴜғғᴇʀ ᴀs I ʜᴀᴠᴇ sᴜғғᴇʀᴇᴅ. I ᴛʜɪɴᴋ I ᴄᴏᴜʟᴅ ғɪᴛ ᴛʜᴇ sᴋʏ ɪɴsɪᴅᴇ ᴛʜᴇ ʜᴏʟᴇ ʜᴇ ᴍᴀᴅᴇ ɪɴ ᴍᴇ.

    [Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ Tumblr_ookkgenRtj1shjrc7o2_250[Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ Tumblr_ookkgenRtj1shjrc7o3_250[Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ Tumblr_ookkgenRtj1shjrc7o1_250
    ╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸
    Sincer nu dormisem chiar deloc atât de bine chiar dacă eram destul de obosit.Poate din cauza mediului nefamiliar și posibila mea moarte sau tortură foarte lentă.
    Când am simțit că sun scuturat mă așteptam ca atunci când deschid ochii să mă aștept la cel mai rău și se pare că avea dreptate pentru că în fața mea l-am recunoscut pe acel general.Desigur,nu avea cine altcineva să fie cum se presupune că ceilalți soldați nu au voie să se atingă de mine.Ce bine...
    -'Neața și ție rază de soare,am murmurat după ce m-am trezit mai bine.
    Să fiu sincer mă așteptam să fiu trezit de o găleată cu apă rece aruncată pe mine și să fiu luat în bătaie imediat după dar se pare că am  mai am puțin noroc rămas ,presupun.Nu că fața tipului e cel mai frumos lucru pe care pot să îl văd când mă trezesc.
    Doar mă las tras afară din celulă .În curând sunt condus de către soldați spre  aceea sală dând atenție coridoarelor prin care ne mișcam .Nu știam unde sunt dus dar putea să ghicesc ceva.A menționat că nu o să mai am parte de tortură fizică și asta e bine într-un fel cum cicatricile nu arată prea bine și mie îmi place ca tot sângele meu să fie în vene nu prin diferite tăieturi.Dar asta înseamnă că o să urmeze tortura mentală.Trebuie să pot să rezist și la asta.Și chiar dacă nu pot-o să o fac oricum.Pentru că nu am de ales în niciun fel.Aș muri înainte să dezvălui informații importante în legătură cu UE.
    Până la urmă traversăm coridoarele și ajungem la această sală.Sunt băgat în acestă cameră și imediat legat de un scaun după sunt legat la ochi.Ei bine,trebuie să privesc partea plină a paharului,cel puțin acum nu mai sunt obligat să îi mai văd mutra aia oribilă.Și chiar și dacă nu eram la ochi ar fi trebuit să mă chiorăsc mult și bine până să văd ceva cum încăpere nu avea nici un fel de lumină.Presupun că din nou sunt reduceri de  buget și trebuie să facă cât ma multe economii acum.Se mai întâmplă...
    -Oh,da,sigur,te rog,luminează-mă,am spus și mi-am ridicat puțin din mâini pentru a testa legăturile și a încerca să văd dacă încă le-aș mai putea folosi pentru a gesticula.
    Mi-am suprimat un mic zâmbet din a îmi apărea față.Știți,v-ați prins?"Luminează-mă",pentru că sunt legat la ochi și chiar și aşa în cameră este întuneric.Oh,haide, e amuzant...Dar știți și ce este cu mult mai amuzant?Cum urmează său fiu torturat chiar acum.Serios.
    Aș fi minți dacă spuneam că nu eram speriat dar ultimul lucru pe care o să îl fac este să arăt asta.Dar frica este un lucru bun în unele momente,sper ca acesta să fie doar unul dintre ele.Dar când întâlnești frica trebuie să o saluți și să asculți de ceea ce îți spune acest vizitator.Pentru că atunci când frica vine ceva important e pe cale să se întâmple.Dar nu am de gând să ascult de ce îmi spune frica.Mai degrabă am de gând să o ignor complet.Aici nu e vorba de soarta mea.Sunt de mulți oameni ar putea muri din cauza mea și nu pot să las asta să se întâmple ,nu?
    Dar ,Dumnezeule ,acum că eram legat la ochi putea să simt cu mult mai bine faptul că mirosea-mai mult puțea-a alcool.Asta însemna că încă ar putea să fie beat dar nu știu cum aș prea putea folosi informația asta în favoarea mea.Sincer,eu nu prea o aveam cu băutura și dacă consumam alcool atunci o făceam doar la ocazii speciale.
    Și în legătură cu ce urma să se întâmple...Deja știam majoritate metodelor de tortură psihologică,aș putea să le recit pe de rost,de la cea mai blândă la cea mai crudă.Dar dacă știam ceva este faptul că orice mi-ar face nu are de gând să mă omoare.Pentru că un corp neînsuflețit în plus nu aduce niciun fel de avantaj.Au nevoie de mine în viață chiar dacă nu pentru informații atunci pentru a mă folosi împotriva propriei națiuni.Deci presupun că e un lucru bun dacă o să supraviețuiesc.Ăsta ar trebui să fie scopul meu principal acum ,dar de asemena deja mi-am pus în minte că nu o să dezvălui niciun fel de informație.
    Totuși ,poate sunt puțin curios cu ce o să înceapă.Atât de multe opțiuni posibile...O să fie electroșocuri?Sau droguri?Oh!Sau ar putea să mă începe și a mă gâdila .Nu ,orice dar nu asta...
    Bine când am spus că sunt speriat s-ar putea să fi mințit.Nu sunt speriat,sunt terifiat,dar mă rog,o să ignor complet acest sentiment cum nu am obicei de a îmi prea păsa de sentimentele mele.Ar fi o greșeală să arăt asta.Nu mai fusesem supus la tortură de acest fel niciodată în trecut chiar dacă citisem și auzisem destul de multe despre ea.Oricum nu o să cedez.Nu din cauza țări mele ci din cauza faptului că dacă aș ceda l-aș lăsa să câștige.Și nu o să câștige niciodată împotriva mea.
    avatar
    Sex : feminin
    Zodiac : Scorpion
    Zodiac chinezesc : Bivol
    Mesaje : 8
    Data de inscriere : 27/06/2017
    Varsta : 26
    Localizare : highway to hell
    Imakitten
    Membru
    ᴵ ʷᶤˡˡ ᶰᵒᵗ ᵗᵃᵏᵉ ᵗʰᶤˢ ᵃᶰʸᵐᵒʳᵉ | ᵀʰᵉˢᵉ ʷᵒʳᵈˢ ʷᶤˡˡ ᶰᵉᵛᵉʳ ᵇᵉ ᶤᵍᶰᵒʳᵉᵈ | ᵞᵒᵘ ʷᵃᶰᵗ ᵃ ᵇᵃᵗᵗˡᵉ | ᴴᵉʳᵉ'ˢ ᵃ ʷᵃʳ
    [Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ PvfGGLm [Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ AMzzSR0 [Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ S2E11Kw
    ADAM FEDOROV
    ________________|your lies are bullets|_______________________|your mouth's a gun|_________________
                                         I raise my flags, don my clothes   ▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪    We are the heroes of our time
                          It's a revolution, I suppose   ▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪   But we're dancing with the demons in our minds
    [Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ NEwZBgk[Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ 1U4Q54r[Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ WvZumsO

    "Luminează-mă". În schimb, eram decis să îl conduc înspre întuneric. Numai lumină nu va vedea prea curând. Și doar nu se credea că eu chiar am să-i spun ce o să fac, nu? Îi arătam pe propria sa piele. Nu pot zice că nu am remarcat prima sa " urare" de la trezire, voiam să o păstrez pe mai târziu. Numai să apuc să-i șterg tot tupeul acesta și o să vadă el... Chiar o să vadă.
    Eu am impresia că el confunda tortura psihologică cu cea psihică. Cea psihică, pe termen lung, l-ar fi putut aduce chiar la moarte. Iar eu nu voiam asta. În schimb, nu înseamnă că în legătură cu asta nu l-aș putea minți. După toate acestea îl voi omorî mai mult ca sigur, pentru nopțile albe pe care le voi face numai că să-l torturez. Totuși, nu înseamnă că nu urma să folosesc cam toate cele trei torturi, dar le păstrez la urmă și pe acestea.
    Fără prea mult zgomot și cu o silențiozitate dobândită de-a lungul timpului, m-am strecurat în spatele lui. Aveam doi soldăței de plumb în spatele ușii - așa îmi plăcea mie să le zic, veți vedea mai târziu de ce - care urmau să îmi aducă câte ceva. Nu îmi trebuiau multe în camera unu.
    M-am apropiat brusc de el, lăsându-mi mâinile să zacă pe umerii lui. Mi-am apropiat gura de urechea sa, șoptindu-i că nu vrea să știe ce se va întâmpla în următoarele momente. Cu un zâmbet pe față, mi-am lăsat ușor-ușor mâinile de-a lungul brațelor sale, astfel încât să reușesc să îl distrag de la noua prezență din cameră. Am luat seringa ce conținea anumite substanțe, în orice caz, dăunătoare și am revenit asupra acestuia.
    Cu o simplă mișcare rapidă, i-am înfipt-o în braț acolo unde socoteam eu că ar fi vena. Într-un fel, modul "gingaș" în care îl atinsesem era menit și pentru a depista cât mai repede vasul de sânge căutat.
    Am așteptat câteva secunde ca drogul să-și facă simțită prezența, după care i-am scos acul și m-am îndepărtat. Ușa se închise, din nou, numai noi. Și multă teroare. Pe deasupra, această cameră nu dispunea de vreo ieșire, fiind pur și simplu construită din patru pereți și o ușă ce putea fi deschisă numai din exterior. Desigur, sistemul folosit era unul ingenios, de ultimă generație. În cazul în care nu e deja claustrofob, va ajunge în curând în acest stadiu.
    Din nou, m-am apropiat de el, stând undeva în dreapta sa. Mă aplec lângă acesta și îmi sprijin mâinile pe umărul său, apropiindu-mi iarăși buzele de urechea sa..
    - Îți place, dragule? Știu că îți place...
    În niciun caz nu avea cum să îi placă, deși implica și stimularea apetitului sexual. Acest drog nu era nicidecum vechi, fusese descoperit chiar foarte curând și îl experimentam pe el pentru prima oară. Luând în calcul că era foarte puternic și nu prea știam exact ce senzații îi dădea, nu i-am administrat o cantitate mare. Voiam să mai trăiască, să-l ia naiba de idiot...
    Puteam aplica, de asemenea, vechea Picătură Chinezească care în aproximativ 180 de ore l-ar fi extenuat atât de tare încât ar putea muri. Dar nu, lăsam metodele acestea pentru la urmă. Nici măcar din punct de vedere fizic nu îl exploatasem prea mult, deși aș fi putut alege să aplic metode mai drastice. Era vorba că voiam să trăiască, atât.
    I-am rupt cămașa de pe acesta, ca mai apoi să mi-o pun de formă în spate. Dacă nu mă înșelam și din ce auzisem prin alte părți, drogul îi provoca și o senzație de ger, exact ca mentolul. Doar nu îl îngheța la propriu, ar fi fost o prostie. Pe deasupra, în cameră deja începuse a se risipi temperatura normală, apropiindu-se încet de zero. Da, și statul în frig reprezenta o tortură. Și căldura, ba chiar, însă cine și-ar fi permis să irosească o bunătate de căldură?
    - Ți-e frig? Lasă-mă să te încălzesc...
    Și în acest caz de a-l încălzi erau necesare numai câteva atingeri subtile și tot s-ar fi excitat. Nu mai apelam la violență tocmai pentru ca efectul drogului să fie cel dorit. Pe lângă faptul că însăși această substanță îi dădea o senzație inconfortabilă, mai erau și mâinile mele care începuseră a se plimba pe pielea lui fină. Aș minți dacă aș spune că nici asta nu mă atrăgea la el, dar îmi plăcea să-i aduc acel disconfort care îmi imaginez că nu e deloc plăcut.
    Am început să-mi plimb degetul pe suprafața abdomenului său, astfel încât să îl și gâdil. Nu știu dacă amalgamul acesta de simțuri îl putea face să le simtă pe toate, însă în niciun caz nu putea fi plăcut. În cel mai bun caz, îl aducea la exasperare. Și, de asemenea, îl extenua în mod inutil.
    Socoteam mintal că drogul își termina efectul în aproape o oră. Și atunci apărea o senzație mult mai proastă, mult mai crudă decât până acum. Pentru că atunci începea să procedeze creierul său ce se întâmplă. Asta dacă gândește.
    Continuam să îl privesc cum se agită cu o anumită satisfacție în ochi, fluturând batjocoritor cămașa acestuia. Dintr-o mână în cealaltă, ba pe spate, dar simțeam că se face relativ frig. Dacă ajungea temperatura la zece grade celsius și tot era bine, pentru că el mai avea și acel drog pe deasupra.
    Aveam și eu un scaun așezat în fața lui pe care nu îl utilizasem. Era mai mult pentru a-mi pune instrumentele pe el. Le-am dat jos și m-am așezat pe acesta, privind scena din fața mea. Așteptam doar să se roage de mine să îl ajut sau orice altceva în schimbul informațiilor. Ah, informațiile... Mi-era dor să le primesc din partea prizonierului. Și mă stresam că nu le primeam din partea lui. Aveam nevoie de ele ca de un drog, iar dacă nu e primeam aș fi putut ajunge la măsuri drastice. Doar că nu voiam asta. Nici eu nu știam de ce. Poate doar pentru că în ritmul acesta aș fi ajuns să-l omor prematur și să nu mai fac rost de ele.
    Darkling
    Sex : feminin
    Zodiac : Leu
    Zodiac chinezesc : Pisica
    Mesaje : 8
    Data de inscriere : 05/08/2017
    Varsta : 24
    Localizare : Ninth Circle of Hell
    Jocuri/Distractii Jocuri/Distractii : RPG
    Darkling
    Membru
    ᴵ ᵃᵐ ᵗᵒʳⁿ ᶦⁿ ᵗʷᵒ. ᵇᵘᵗ ᴵ ʷᶦˡˡ ᶜᵒⁿᑫᵘᵉʳ ᵐʸˢᵉˡᶠ.  
    The truth is what I make it. I could set this world on fire and call it rain.

    ᴛʜᴇ ᴀʙsᴇɴᴄᴇ ᴏғ ᴘᴀɪɴ ʟᴇᴅ ᴛᴏ ᴀɴ ᴀʙsᴇɴᴄᴇ ᴏғ ғᴇᴀʀ, ᴀɴᴅ ᴛʜᴇ ᴀʙsᴇɴᴄᴇ ᴏғ ғᴇᴀʀ ʟᴇᴅ ᴛᴏ ᴀ ᴅɪsʀᴇɢᴀʀᴅ ғᴏʀ ᴄᴏɴsᴇǫᴜᴇɴᴄᴇ.
    ╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸
    [Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ Tumblr_ookkgenRtj1shjrc7o4_250[Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ Tumblr_ookkgenRtj1shjrc7o6_r2_250

    EVERETTE L. LIOLANCE
    Yᴏᴜ’ʟʟ ᴀᴄʜᴇ. Aɴᴅ ʏᴏᴜ’ʀᴇ ɢᴏɪɴɢ ᴛᴏ ʟᴏᴠᴇ ɪᴛ. I ᴡɪʟʟ ᴄʀᴜsʜ ʏᴏᴜ.
    Aɴᴅ ʏᴏᴜ’ʀᴇ sᴛɪʟʟ ɢᴏɪɴɢ ᴛᴏ ʟᴏᴠᴇ ᴀʟʟ ᴏғ ɪᴛ. Dᴏᴇsɴ’ᴛ ɪᴛ sᴏᴜɴᴅ ʟᴏᴠᴇʟʏ
    ʙᴇʏᴏɴᴅ ʙᴇʟɪᴇғ?
    I ᴡᴀɴᴛ ʜɪᴍ ᴛᴏ sᴜғғᴇʀ ᴀs I ʜᴀᴠᴇ sᴜғғᴇʀᴇᴅ. I ᴛʜɪɴᴋ I ᴄᴏᴜʟᴅ ғɪᴛ ᴛʜᴇ sᴋʏ ɪɴsɪᴅᴇ ᴛʜᴇ ʜᴏʟᴇ ʜᴇ ᴍᴀᴅᴇ ɪɴ ᴍᴇ.

    [Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ Tumblr_ookkgenRtj1shjrc7o2_250[Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ Tumblr_ookkgenRtj1shjrc7o3_250[Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ Tumblr_ookkgenRtj1shjrc7o1_250
    ╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸╸
    Aștept pentru câteva secunde răspunsul acestuia dar se pare că nu aveam să primesc niciunul.Se pare că până la urmă nu vrea să îmi spună ce o să facă.Ce păcat,chiar murea de curiozitate.Și poate și de altceva o să mor,nu numai de curiozitate.
    Doar stau nemișcat acolo așteptând ca ceva să se întâmple cum sunt mai mult ca sigur că nu o să îmi spună el ce urmează să folosească pe mine.Presupun că o să trebuiască să aștept și să văd.
    Până la urmă acesta se lasă cu mâinile pe umerii mei și încerc să nu mă zbat din reflex când îi simt mâinile pe mine.Nici nu îmi dădusem seama că e în spatele meu până când nu mă atinsese. Să mă zbat e inutil în acest caz,doar aș consuma energie degeaba cum deja am verificat legăturile și pot să spun că erau cam strânse și puțin spre imposibil de scăpat de ele.
    Cel puțin avea dreptate într-un fel,chiar aș prefera să nu știu ce urma să se întâmple,de fapt aș fi preferat să fiu la mii de kilometri depărtare când o să se întâmple dar cred că am trecut de mult da faza în care dorințele mele chiar sunt asculate.
    Las un mic murmur de surprindere să îmi iasă când simt cum un ac îmi este înfipt în braț și o substanță rece îmi este introdusă în venă.Și de abia acum începe distracția.Și ce o să ne mai distrăm,mai puțin eu pentru că mda,tortură și mai puțin el pentru că nu o să capete nimic de la mine .Yey,distracție.
    Aștept câteva momente și nimic dar nu mă așteptam ca drogul să își facă efectul atât de repede ci probabil o să se întâmple treptat.Auzisem de mai multe medicamente descoperite recent cu dezvoltarea tehnologie dar niciodată nu avusesem curiozitate să le încerc sau timpul necesar să aflu mai multe despre ele.Se pare că o să aflu acum și o să le experimentez pe propria pilele.Norocul meu...
    Tipul se apropie din nou de mine și îmi șoptește în ureche.Îmi dau capul puțin într-o parte și încerfcînd să mă dau puțin mai departe cu fața de el.
    -Dumnezeule,puți atât de tare a alcool.
    Ei bine,ceva îmi spune că nu băuse doar un singur pahar...
    Las un alt murmur de surprindere să îmi scape când acesta mă descotorosește de cămașă.Da,mulțumesc mult,și pe mine mă incomoda faptul că o aveam pe mine foarte mult.Peste câteva secunde doar mi se părea că în cameră este atât mai frig și nu cred că era nu mai din cauza temperaturi scăzute din cameră.Ei bine,cum spunea,economiile astea...
    Și în curând o senzație de disconfort și anxietate începe să se instaleze și cu asta îmi puteam ca seama că drogul începe să își facă efectul.Și începuse să mi se facă cu mult mai frig,aveam impresia că dacă vorbeam mi-ar fi ieșit aburi pe gură,dar nu putea testa chestia asta cum eram cam legat la ochi.
    Am lăsat un geamăt să îmi iasă când acesta mi-a atins pielea .Aproape nici nu în venea să cred că eu eram capabil să fac vreun asemenea sunet.E doar vina drogului.Dar pielea mea era cu mult mai sensibilă din cauza drogului și nici atingerile ale nu ajutau absolut deloc.Respirația îmi era din ce în ce mai accelerată și simțeam cum sângele îmi circulă cu mult mai repede decât normal prin vene.Cred că putea, să îmi și aud inima bătând.
    E-n regulă,doar gândește-te la un loc plăcut,totul o să fie bine.Trebuie să fie bine.Începusem să respir cu mult mai accelerat și amalgamul de emoții și de senzații cauzate de acel drog nu îmi făceau de loc bine.
    Doar îmi mușcasem buza de jos înainte să mai las un alt zgomot să îmi iasă în timp ce acesta continuă să își plimbe mâinile pe suprafața pieptului meu.
    E scârbos și îmi e frică chiar dacă nu aveam niciun motiv specific,dar tot îmi era mult prea frică. Poate era doar din cauza drogului.Și unul dintre efectele drogului era că mă excitase și probabil se vedea destul de bine.Nu contează,asta e nimic.Nu am de gând să îl implor să se oprească,la dracu.nu am de gând să îl implor absolut nimic.Pentru că totul ar fi complet inutil.Nu sunt o simplă târfă fără creier cum are impresia și nici un fel de drog nu o să mă facă să devin altfel.Dar parcă totul se simțea atât de bine și de oribil în același timp.
    Problema cu drogurile e că își afectează și creierul și nu numai corpul și e imposibil să le oprești efectul orice s-ar întâmpla.S-ar putea să încep să nu mai am niciun fel de gând coerent în curând.Nici nu sunt sigur dacă asta e un lucru rău sau nu.În felul acesta nu o să fiu capabil să le dau niciun fel de informație chiar dacă devin disperat ,dar am încredere în mine însumi că nu o să le dau nicio informație chiar și așa.
    Când acesta se depărtează de mine aproape las un sunet de disconfort să îmi iasă.Nu îmi fine să cred că aproape voiam să mă atingă din nou.Eram cu mult prea excitat și piele mea era mult prea sensibilă.Dar încă voiam să mă atingă,voiam chiar mai mult.Dar era doar din cauza drogului.Doar din cauza lui.E-n regulă ,efectul o să treacă în curând.Doar sper să rezist până atunci.Nu am de gând să încep să îl implor să mă fută aici.În niciun caz.Dar așa toată gândirea rațională se duce și rămân doar dorințele astea.
    Aud niște zgomote din fașa mea și cum nu mai sunt atins de nimic am impresia că ar fi trebuit să se aleze pe celălalt scaun pe care îl văzusem în cameră înainte să fiu legat la ochi,nu știam cu exactitate pe unde este dar aveam o vagă impresie.
    -Te rog,am reușit să murmur,vocea mea sunând până și pentru urechile mele tremurată.Poți să te dai puțin mai într-o parte?Pot să simt mirosul de aici.Da,sunt atââât de mort în momentul ăsta.
    Habar nu am de ce spusesem asta.Mai mult fusese o minciună,deoarece nu simțeam mirosul de alcool de acolo și nu pot să spun că ăsta e lucrul ce mă îngrijora acum.Nici nu mă deranja în mod special alcoolul chiar dacă eu nu consumam de obicei.În mod normal nu aș fi spus nimic dar din nou o să dau vina pe drog.
    Începusem să tremur și în momentul de față mă simțeam de parcă eram la Polul Nord complet dezbrăcat și asta nu e singurul lucru care mă deranja.Dar nu am de gând să le dau informații.O să mor înainte ca asta să se întâmple.
    Doar imaginează câte persoane inocente urmează să moară din cauza ta.Femei,copii.O să moară doar din cauză că tu ești slab și ești un laș ,Everette.Nu asta nu o să se întâmple,nu o să le sacrific viețile doar pentru a mă salva pe mine,nu se merită .Doar pentru că nu pot să îmi țin eu poftele sexuale pentru mine.Și nu vreau să mă atingă,nu în mod normal,acum e doar efectul drogului.
    Nu o să renunț acum și nici mai târziu.Poate o să se plictisească de mine și o să mă omoare până la urmă.Oricum eram absolut singur în lumea asta și nimeni nu o să facă care caz de faptul că sunt mort.O să fiu înlocuit pe postul de Guvernator de cineva mai capabil decât mine și nimeni nu o să îmi observa lipsa.Totul o să fie bine.
    Cred că deja încep să îmi apar lacrimi în ochi din cauza disconfortului și a exicătăriii pe care nu îi puteam face nimic.Cel puțin aveam materialul ăla legat la ochi și în felul ăsta nu se putea vedea nimic.
    avatar
    Sex : feminin
    Zodiac : Scorpion
    Zodiac chinezesc : Bivol
    Mesaje : 8
    Data de inscriere : 27/06/2017
    Varsta : 26
    Localizare : highway to hell
    Imakitten
    Membru
    ᴵ ʷᶤˡˡ ᶰᵒᵗ ᵗᵃᵏᵉ ᵗʰᶤˢ ᵃᶰʸᵐᵒʳᵉ | ᵀʰᵉˢᵉ ʷᵒʳᵈˢ ʷᶤˡˡ ᶰᵉᵛᵉʳ ᵇᵉ ᶤᵍᶰᵒʳᵉᵈ | ᵞᵒᵘ ʷᵃᶰᵗ ᵃ ᵇᵃᵗᵗˡᵉ | ᴴᵉʳᵉ'ˢ ᵃ ʷᵃʳ
    [Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ PvfGGLm [Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ AMzzSR0 [Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ S2E11Kw
    ADAM FEDOROV
    ________________|your lies are bullets|_______________________|your mouth's a gun|_________________
                                         I raise my flags, don my clothes   ▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪    We are the heroes of our time
                          It's a revolution, I suppose   ▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪▫▪   But we're dancing with the demons in our minds
    [Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ NEwZBgk[Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ 1U4Q54r[Ima+Dia]ᴮᵉᶜᵃᵘˢᵉ ᵗʰᵉ ʷᵒʳˡᵈ ᵇᵉᵍᵃⁿ ᵃⁿᵈ ᵉⁿᵈˢ ʷᶦᵗʰ ᵗʰᵉ ᵗʷᵒ ᵒᶠ ᵘˢ WvZumsO

    Continuam să-l privesc cu zâmbetul pe buze, sprijinindu-mi capul într-o mână. Îmi plăcea să-l văd cum se zbate ca prostul și nu avea de gând să-mi zică nimic. Cu atât mai mult, mi-am apropiat scaunul și mi-am lărgit zâmbetul. Îmi părea rău că nu mă putea vedea, ca să vadă toată ura pe care i-o purtam.
    Până la urmă, doar mă dădusem mai într-o parte, așa cum a dorit. Așa este, o idee mai aproape de el dar nici eu nu știu ce făceam. Era și spațiul restrâns și nu aveam unde altundeva să mă dau. Mi se părea oarecum să îl văd astfel. Și era ca un câine ce ședea umil, dar voiam să îmi fie și mai umil de atât.
    - Oh, haide, dar nu are cum să fie atât de puternic izul acesta de alcool. Stai să îl și guști...
    M-am apropiat de el și i-am dat un sărut, ca mai apoi să-i mușc destul de tare buza. Nu simțeam gustul metalic al sângelui deci era bine, dar deja o avea spartă. Vai, săracul de el... Mi-e milă. Vai. Nu, pe dracu. Și-o căuta cu lumânarea, ar fi putut să-mi dea informațiile și scăpa de un chin.
    Și, într-adevăr, prezența mea cred că intensifica efectul droguluii. Urmează partea a doua a acestuia, habar n-am ce se va întâmpla, totuși. Important era că acel drog nu e mortal. Pe deasupra, efectul drogului se duce, dar celălalt... Nici măcar nu are mâinile libere, săracul. "Săracul". Fiind bărbat, de asta chiar îmi părea rău.
    - Dar nu ai vrea să te ajut? Așa, beat cum sunt, vei vedea de ce sunt în stare.
    Nu îmi venea să  cred ce ieșise din gura mea. Eram eui beat dar credeam totuși că îmi mai trecuse, doar așa aveam eu impresia. În schimb, era o mare problemă dacă mai eram beat. Și eram. Eu cedam ușor sub influența alcoolului dar acum eram prins în această cameră cu Eve. Puteam să o rezolv după, trebuia să fac rost de acele detalii mici, foarte mici... Și distrugeam eu țara aia nenorocită.
    Acum realizam că, de fapt, era o problemă mult prea mare. Eu eram beat, el era drogat. O combinație foarte proastă, de altfel. Așa că mi-am retras mâinile de pe brațele sale (nici nu știu când au ajuns acolo) și le-am încrucișat la piept. Haide, trebuie să scuipi ceva, idiotul dracului. Ceva, orice.
    - Doar un mic detaliu spune-mi... Unul cât de mic. Și nu te voi omorî, îți garantez.
    Oh, nu. Garantasem și asta nu era de bine. Desigur că ar fi trebuit să-l omor însă eu nu mințeam de fel. Era vina alcoolului, jur. Și vina lui pentru că e un idiot. Guvernator așa devotat nu am văzut... Orice alt guvernator ar fi dat naibii și funcție și tot numai că să scape din ghearele mele. Dar el nu, el ține totul pentru el de parcă i-ar păsa de siguranța națională. Însă nimănui nu-i pasă, de fapt.
    I-am dat jos bandajul de la ochi, fiind adus la exasperare. Voiam numai să-mi vadă ochii cum obscuritatea din cameră nu permitea prea mult. Fără să gândesc prea mult, i-am prins bărbia între două degete și l-am îndemnat să mă privească.
    - Nu îți dă nimeni un premiu sau o încoronare pentru că ai murit aici. Știi, poate chiar am putea negocia. Doar gândește-te, am putea lucra împreună. Sau lucruri de genul. Nu e mare lucru să spui ceva.
    Jocuri de moment. În fine, ceea ce observam era doar modul în care tresărea la orice mișcare. Trebuia să-l las să-mi zică toate acestea cu frumosul după care îl las să zacă naibii în camera aceasta. El avea o scuză pentru a nu gândi limpede, eu mi-o făcusem cu mâna mea. Și urmau să mai fie momente în care mă îmbătam pentru că devenisem alcoolic. Din fericire, urmările erau diferite.
    Și totuși, am urmat astfel și sfatul bătrânului. I-am dat de ales. Iar eu, cel mai probabil, dacă obțineam acele informații aveam de gând să mă țin de cuvânt. Doar că nu am zis nimic de a-i reda libertatea, asta nu se va întâmpla niciodată.
    Tot ce mă întrebam în acel moment era dacă va ceda. Și ce se întâmpla dacă nu ceda? Îl omoram? Nu, trebuia să mă abțin orice ar fi fost. Continuam cu aceste torturi până când îmi spunea. Și, ce-i drept, mi se părea că metodele psihice aveau cel mai puternic efect, dar dacă le îmbinam pe toate... Da. Victorie. Momentan doar așteptam.
    Și ceea ce era și mai grav, oare chiar nu avea să cedeze? Odată și odată tot ar fi spus ceva. Iar tortura era abia la început. Ceea ce urma trebuia să fie și mai gravă, și mai complicată. Tot ce trebuia să mă asigur că nu fac era să-l omor. Dacă-l omoram, pierdeam totul. Și el asta așteaptă, să îl omor. Cu atât mai mult va trăi în chinuri, dacă așa vrea.
    Putea fi, în schimb, și o pierdere de timp. Însă această pierdere își avea un rost unul cât de mic... Măcar dintre toate lucrurile aceasta să aibă rost.
    Continut sponsorizat
      Data/ora curentă este: Joi 28 Mar - 10:43:55