Sarah:
Mainile deja imi tremurau si simteam cum ochii ma inteapa. Nu se putea asa ceva! Nu voiam sa o pierd, mai ales ca abia ne regasisem.
- Mai e o singura varianta. Spun incet privind in jur spre cei care inca se luptau, privind spre fratele meu, apoi spre Ana.
- Spune-le ca imi pare rau!
I-am zambit usor apoi m-am ridicat in picioare luand-o pe sora mea in brate si, printr-un pocnet de deget, ne-am teleportat pe amandoua in interiorul castelului, in sala tronurilor ca sa fiu mai exacta, chiar daca asta aproape ma secatuise de puteri.
- Sarah! Ce cauti aici? Stai... Sunteti 2?
Intorcandu-mi privirea l-am vazut pe Hyu care ma privea incruntat. Stiam ca nu era un moment deloc bun pentru a ma intoarce acasa, dar stiam un singur loc care ar fi putut sa ii redea sorei mele forta vitala necesara pentru a trai.
- Hyu, ai incredere in mine! Ea e sora mea, Maria! Trebuie sa ajung imediat la Cei Vechi!
Am putut sa vad cum a vrut sa protesteze, dar cred ca groaza din ochii mei l-au facut sa se opreasca si, venind langa mine, a luat-o pe sora mea din brate si si-a folosit puterile pentru a crea o despicatura in spatiu ce ne-a dus direct in locasul Celor Vechi, entitati mistice care exista de cand este si universul.
- Te asteptam, Regina!
Din neant 10 trupuri luminoase se materializara in jurul meu. Stiam ca nu era nevoie sa le explic situatia caci ei deja stiau ce se petrecuse. Mereu stiau!
- Va rog! Trebuie sa o putem salva!
Am spus aproape plangand in timp ve am cazut in genunchi.
- Timpul ei nu a venit, asa ca o puteti salva, dar costul este acela de a da ceea ce ea are nevoie.
Mi-am muscat buza de jos stiind ca era necesara forta vitala pentru a i-o reda eo, dar nu mai eram sogura ca aveam indeajuns incat sa o salveze.
- Inaintati spre Lacul Vieti!
Cei Vechi s-au dat in laturi formand un culoar, iar in fata se putea zari un lac luminos.
Ridicandu-ma in picioare m-am alropiat de Hyu vrand sa o iau pe sora mea din bratele lui. Chiar daca eram constienta ca mergand pana la capat cu ritualul mi-as pierde viata, tot nu voiam sa o pierd. Si poate ca asa era mai bine caci sunt sogur ca ar fi facut o regina minunata, iar moartea mea poate ar fi calmat protestele si revoltele ce se iscasera in urma incidentului de pe planeta Phatos. Insa, cand am vrut sa intind mainile pentru a o lua, Hyu a inceput sa inainteze cu ea in brate.
- Hyu...
- Dupa cum ai spus, am incredere in tine! Spuse acesta nelasandu-ma sa imi termin ideea.
Nu am mai putut zice nimic. Doar am stat in loc si am privit cum Hyu intra in apa cu sora mea in brate, iar apa incepe sa straluceasca din ce in ce mai tare, pana cand nici nu mai puteam sa imi tin ochii deschisi din cauza lumini.
- Schimbul este gata!
Spusera Cei Vechi la unison, dispărând odata cu lumina orbitoare.
De indata ce am putut vedea, m-am apropiat in graba de marginea lacului in speranta ca avusese efect, ca ajunsesem la timp.

Karina:
Am coborat in graba langa sora mea, dar pana sa pun picioarele pe pamant cele doua blonde au si disparut.
- Unde s-au dus? Si... Nu erau 4 alpha? Caci eu vad numai 3 trupuri!

Noia:
Lasandu-mi usor capul pe spate am sarit ca arsa in picioare cand am vazut o creatura insangerata apropiindu-se dinspre usa ce ducea spre iesire.
- Cine esti?
L-am intrebat favandu-i semn Aliei sa tina fetele aproape de ea. Ceva imi spunea ca nu venise doar sa ne salute si cum restu erau cu totii plecqti, doar noi 4 mai eram aici si Alia nu era capabila sa lupte, iar cele doua fetite erau inca necoapte pentru asa ceva. Nici eu nu eram intr-o conditie buna de lupta, dar cred ca eram cea mai in masira sa fac ceva.
- Moarte!
Tipa creatura si se avanta in fata, spre cele trei ce erau pe covor, dar nu aveam de gand sa il las sa le faca vreun rau.
Adunandu-mi toate puterile ramase am reusit sa imi scot ghearele la iveala si am sarit in spatele creaturi. Incercam sa ii sfartec gatul, dar chestia asta avea inca destul de multa vlaga chiar daca era ranit si nu a cazut fara lupta.
In incaierare am ajuns sa fiu de cateva ori aruncata si izbita de perete, dar, dupa inca cateva incercari, am reusit sa ma reped la el si sa imi infig ghearele exact prin inima lui, dar si el reusise sa isi infiga ghearele in abdomenul meu ranindu-ma destul de grav.

Alia:
Am privit ingrozita intreaga lupta si, dupa atacul final, amandoi au cazut la podea fara sa mai miste.
Choar daca imi era teama ca ar putea fi inca viu, am indraznit sa ma apropii de trupuri si, din fericire, atacul Noiei fusese letal pentru creatura.
- Noia! Noia, ma auzi? Ramai treaza!
Am inceput sa tip catre bruneta apropiindu-ma de ea, dandu-mi tricoul jos si folosindu-l ca sa apas pe abdomenul ei pentru a-i opri sangerarea.
- Trebuie sa rezisti, ma auzi? Ramai treaza Noia!
Ii vorbeam cat de calma puteam incercand sa nu o las sa isi inchida ochii stiind ca e foarte posibil sa nu ii mai poata deschide vreodata. Cele doua fetite se speriasera atat de rau incat se ascunseseta in spatele canapelei. Era si de inteles caci Mara avea 6 ani, iar Mira abia implinise 3 anisori.